Mosii de vara - imbinare de traditii pagane si crestine

De la cinstirea stramosilor, dupa aparitia crestinismului pe meleagurile noastre, s-a ajuns la pomenirea tuturor mortilor din familie. Ambele curente de cult - si cel arhaic si cel crestin - au la baza ideea de a oferi ofranda sufletelor celor plecati si de a le cere ajutorul pentru anul in curs.

Mosii pagani sunt arhetipurile neamului, un fel de "ingeri calauzitori", care vegheaza asupra comunitatii umane pe care au fondat-o. Traditia populara ii infatiseaza drept noua batrani buni si intelepti care, din lumea de dincolo, ii sprijina pe aceia care le invoca ajutorul.

In traditia iudeo-crestina exista o perioada de 50 de zile incepand cu Joia Mare din Saptamana Patimirilor, in care sufletele mortilor cutreiera lumea pe care au parasit-o, "vizitand" persoanele si locurile pe care le-au cunoscut in viata pamanteana, dupa care se duc acolo unde le este locul, fiecaruia dupa faptele pe care le-a facut in aceasta existenta.

Imbinand credinta arhaica si cea crestina, s-a ajuns ca aceasta sarbatoare sa aiba loc in sambata premergatoare Rusaliilor. Riturile pagane s-au imbinat cu cele cristice, iar sarbatoarea este adanc inradacinata in constiinta colectiva.

In aceasta zi bisericile si cimitirele se umplu de oameni care duc bucate la binecuvantare si le impart printre morminte. Obiceiurile de Mosi au o puternica incarcatura emotionala si energetic-spirituala si sunt pastrate cu sfintenie de foarte multi romani.

Sambata dimineata credinciosii, deopotriva barbati si femei, se duc la biserica avand cosurile incarcate, sa ceara binecuvantare pentru alimentele pe care le vor da de pomana - de obicei coliva, colaci, un fel de mancare, vin si cirese (de aici varianta de nume Mosii Cireselor). Pomana este pusa pe farfurii de ceramica. Bucatele trebuie sa fie dintre cele care i-au placut decedatului. Farfuriile, canile, tacamurile trebuie sa fie toate noi.

Crestinii se duc apoi la cimitir sa curete mormintele napadite de buruieni; sunt depuse flori ca sa bucure pe cei odihniti intru Domnul. Pachetele cu pomana sunt impartite indeobste saracilor.

Motivul pomenilor este ca, se spune, dupa atata colindat prin lumea care a fost odata si a lor, mortilor li se face foame. Aceia care nu primesc de pomana se intorc suparati in mormintele lor, purtand in gura sau in brate frunze si flori de tei.

Tot pentru cinstirea stramosilor, duminica, de Rusalii, are loc si dansul Calusarilor, unul dintre cele mai vechi si mai complexe dansuri populare romanesti.

O seama intreaga de superstitii sunt legate de Mosii de vara:

- in aceasta perioada nu se circula noaptea, pentru ca sufletele mortilor colinda neincetat. Cel mai "periculos" este sa circuli chiar noptile din ajun si de Mosi, cand sufletele se intorc la mormite si asteapta sa mearga la cer;

- de Mosi nu se da cu matura, ca sa nu se ridice praful in ochii raposatilor;

- nu se arunca gunoiul, ca sa nu ajunga in mancarea mortilor;

- nu se spala rufe, pentru ca sa nu se arunce zoaie pe morti;

- pomana se da si in ziua de Rusalii, pentru ca mortii sa aiba merinde de drum pe drumul lor catre Rai;

- pentru ca rodul gradinilor sa fie bogat, in farfuria cu pomana se mai pun fire verzi de usturoi si ceapa;

- o zi cu ploaie de Mosi vesteste o recolta bogata.

PNL ar putea avea propriul candidat în cursa pentru Primăria Capitalei. Cum s-a ajuns la această concluzie

Eventualitatea retragerii lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Bucureşti ar complica lucrurile pentru cei din Alianța PSD-PNL. Nicolae Ciucă, preşedintele PNL, a afirmat, joi...

Primar bătăuș, susținut în continuare de PNL după ce a fost filmat cum agresa un cetățean. ”A fost sub imperiul unei mari emoții” VIDEO

Cazul primarului din comuna Spermezeu, cercetat penal după ce a agresat fizic un cetăţean, în luna februarie, va fi discutat în forurile de conducere ale PNL Bistriţa-Năsăud, a declarat...