Noaptea Sfantului Andrei - Anul Nou dacic

Marti, 29 Noiembrie 2011, ora 23:40
14410 citiri
Noaptea Sfantului Andrei - Anul Nou dacic

Credintele populare numesc noaptea de 29-30 noiembrie Andrea, Indrea sau Andreiul de iarna. Andreiul marcheaza trecerea de la vara la iarna, de la lumina la intuneric, iar ritualurile prezente la civilizatia geto-daca indica posibilitatea ca aceasta noapte sa fi reprezentat si celebrarea Anului Nou geto-dacic, corespunzand cu Dionisiacele campenesti si fermentarea vinului la populatia traca, precum si cu sarbatoarea Brumalia, din imperiul roman.

Calendarul popular stramosesc, care pentru cei mai multi dintre noi ramane misterios sau chiar necunoscut, a mers de milenii in paralel cu sarbatorile crestine, demonstrand nu numai continuitatea unor traditii milenare, ci si a existentei poporului nostru din cele mai vechi timpuri, pe aceste meleaguri. Aceste sarbatori legate de religie, traditii si datini, majoritatea mai populare in lumea satelor, au fost dispretuite si contestate pana la desfiintare in cei aproape 50 de ani de comunism.

Intre 13 noiembrie si 6 decembrie, exista in traditia romaneasca o serie de celebrari si obiceiuri foarte vechi cunoscute sub numele de Filipii de Toamna - legate de credinta straveche in reinnoirea periodica a timpului.

Sarbatorile dedicate animalului sacru al dacilor, lupul, au fost asimilate de traditia crestina. Acestea incep cu Ziua lupului (13 noiembrie), Gadinetii (12-16 noiembrie), continua cu Filipul cel Schiop sau Ovidenia (21 noiembrie) si se incheie cu Ziua Sfantului Andrei (30 noiembrie) si Ziua Sfantului Nicolae (6 decembrie).

Gadinet este numele divinitatii iernii, lupul, iar Filipii sunt personificari divine ale acestuia. In mistica populara se crede ca in aceasta perioada lupoaicele calca hotarul satelor si vin pe langa case, rascolesc in gunoaie pentru a gasi taciuni aprinsi, pe care mancandu-i, devin mai fertile. Faptul ca lupul vede noaptea il transforma in simbol pozitiv al luminii, el indeplinind rolul de calauza.

Pe masura ce ziua scade si intram in iarna incep sa capete putere duhurile rele. Magia populara are rol de protectie impotriva acestora, culminand cu noaptea speciala a Sfantului Andrei.

Ovidenia, Ziua Luminii - Filipul cel Schiop

La 21 noiembrie se sarbatoreste intrarea in biserica a Fecioarei Maria, numita acum si Maica Luminii. Indeosebi femeile sunt indemnate cu aceasta ocazie sa iubeasca virtutile crestine, sa fie pline de smerenie, de blandete si bunatate.

Acesta sarbatoare a luminii corespunde in calendarul popular cu celebrarea in paralel a unei divinitati a lupilor, Filipul cel Schiop sau Filipul cel Mare, care ar fi fost pedepsit de Dumnezeu pentru ca s-a abatut de la dreapta credinta.

Se spune ca in aceasta zi magica cei cu sufletul curat pot intelege graiul animalelor si sunt martorii unor miracole. In dimineata de ovidenie conform legendei infloreste miraculoasa iarba a fiarelor, care inmoaie fierul si deschide orice lacat.

Sfantul Andrei, ocrotitorul Romaniei

Sfantul Andrei, parintele spiritual al romanilor a fost ucenic al Sfantului Ioan Botezatorul, apoi l-a urmat pe Iisus devenind "cel dintai chemat". El a predicat in tinutul Scythia Minor (Dobrogea), traind pe teritoriul judetului Constanta de azi. A fost martirizat, la 30 noiembrie, anul 60, in timpul domniei Imparatului Nero, fiind rastignit cu capul in jos pe o cruce in forma de X, care de atunci este numita "Crucea Sfantului Andrei".

30 noiembrie, sarbatoarea Sfantului Apostol Andrei are o semnificatie deosebita pentru poporul roman deoarece Sfantul Andrei este cel care a adus crestinismul pe meleagurile noastre, fiind considerat patronul spiritual al romanilor si ocrotitorul Romaniei.

Obiceiurile legate de noaptea de 29/30 noiembrie, sunt o impletire a sarbatorii crestine cu vechile ritualuri dacice, poporul atribuindu-i Sfantului Andrei trasaturi de divinitate precrestina, acesta devenind personificarea divina a lupului solar.

Printre sihastrii din Muntii Carpati circula o legenda conform careia ultimul preot al lui Zamolxis l-a cunoscut pe Iisus si apoi pe Apostolul Andrei. Ei vorbesc despre o "taina" a trecerii dacilor la crestinism pastrata de-a lungul timpului si transmisa de la un pustnic la altul, ca expresie a continuitatii de credinta pe aceste meleaguri.

Traditii populare in noaptea de "Santandrei"

In noaptea Sf. Andrei, care e si prima noapte a Anului Nou dacic, se deschid cerurile, pentru ca acum se intalnesc cele vazute, cu cele nevazute, lumina cu intunericul, se innoieste timpul, moare haosul si se naste armmonia din om si din univers. Ce e inauntru, e si in afara ...

Acum, puterea lupului e cea mai vie. Aceasta noapte se spune ca ar fi cea in care duhurile malefice numite in traditia populara strigoi, moroi sau pricolici - au o putere mai mare decat in restul anului si sosesc printre oameni sa le faca rau. De aceea se iau masuri de prevenire a acestor rele. Se coc pentru belsug placinte cu dovleac si turte de malai, se ung usile si ferestrele cu usturoi si se ascund coasele. In noaptea de "Santandrei" oamenii evita sa iasa pe ulite. Ei raman in case protejati de usturoiul de la intrare si de lumina candelei aprinse. Baietii si fetele organizeaza o petrecere in timpul careia vor "pazi usturoiul" .

Tot de Sfantul Andrei, datorita transparentei granitelor dintre lumi, se dezleaga secrete, se descopera autorii unor crime sau ale unor furturi. Acum se fac previziuni pentru anul urmator: daca in aceasta noapte este senin si cald va fi o iarna blanda, iar daca este ger va fi o iarna grea.

Lupul in traditia dacica

Dacii aveau ca totem lupul, cel mai feroce animal din aceasta zona, singurul care nu poate fi imblanzit sau dresat. Razboinici neinfricati, ei se identificau cu acesta, numindu-se ei insisi lupi (daos- isemnand lup in dialect traco-frigian,) sau cei care sunt asemenea lupilor.

Despre steagul dacilor, corpul de balaur cu cap de lup, N. Iorga spunea ca acesta este "esenta religiei stramosesti". Aparitia lui semana groaza printre dusmani. Stegarul purta ridicat acest stindard care avea pe corp solzi mobili de metal. In goana calului aerul care patrundea prin gura larg deschisa a lupului scotea sunete sueratoare, insotite de zgomotul solzilor care se loveau intre ei. Luptatorii purtau pe fata masti de lup sau urs inspaimantandu-i pe dusmani cu sunete ingrozitoare.

Legenda Marelui Lup Alb, protectorul Daciei

Legenda Lupului Alb, slujitor al lui Zamolxis este surprinzator de asemanatoare cu cea a zeului Apollo la grecii antici. Acesta isi avea templul pe insula Alba (Leuke), pe malul Marii Negre (actuala Insula a Serpilor).

In fiecare toamna Apollo se retragea in misterioasa tara a hiperboreenilor, pentru a petrece iarna. El era conducatorul acestora denumit si Lycantropul - Lupul Alb, divinitate respectata cu sfintenie de catre stramosii nostri drept protector si salvator in clipe de cumpana. Pentru a contracara credinta in puterea magico-mistica a lupului, crestinismul primitiv l-a investit pe Sfantul Petru (Samedru) cu atributele de pastor al lupilor (care sunt considerati cainii sai) impreuna cu Apostolul Andrei, care a propovaduit crestinismul in "teritoriile lupilor" si a fost tot timpul vegheat de Marele Lup Alb.

Citeste si:
Anchetă la Radio România, după ce un articol despre premierul desemnat Nicolae Ciucă a fost modificat. Ce informații au fost șterse
Anchetă la Radio România, după ce un articol despre premierul desemnat Nicolae Ciucă a fost modificat. Ce informații au fost șterse
Radio România a transmis duminică, 24 octombrie, că investighează circumstanțele în care a fost modificat un articol postat pe 22 iunie 2018 pe site-ul oficial al instituției de presă, care...
Clotilde Armand le-a declarat război funcționarilor din primărie. „52% nu pontează. Trântorii plătiți regește de cetățeni”
Clotilde Armand le-a declarat război funcționarilor din primărie. „52% nu pontează. Trântorii plătiți regește de cetățeni”
Primarul Sectorului 1, Clotilde Armand, a transmis duminică, 24 octombrie, că 52% dintre funcționarii publici din instituție nu își înregistrează prezența la locul de muncă și nu...
Sursa: Ziare.com