Jumatate de secol de la prima aselenizare - intre evolutia stiintei si teoria conspiratiei

Pe 20 iulie 2019 se implinesc 50 de ani de cand echipajul format din astronautii Neil Armstrong, Edwin "Buzz" Aldrin si Michael Collins a ajuns pe suprafata satelitului natural al Pamantului si doi dintre ei au pasit pentru prima data pe suprafata selenara.

"Un pas mic pentru om, un salt urias pentru omenire", a spus atunci Armstrong, iar la scurt timp numeroase voci au contestat veridicitatea momentului. Misiunea Apollo 11 a fost una de succes, indeplinind toate obiectivele.

Misiunea Apollo 11 a fost lansata pe 16 iulie 1969, la ora 08:32, si s-a incheiat 8 zile, 3 ore, 18 minute si 35 de secunde mai tarziu.

Aldrin trebuia sa fie primul care sa paseasca pe Luna, insa NASA a facut schimbarea cu putin inainte de lansarea misiunii. Protocolul arata ca primul astronaut care iesea din modulul lunar era pilotul, apoi comandantul. Modificarea a fost facuta cu patru luni inainte si nu au fost oferite explicatii public.

"Este suparat ca nu a fost primul pe Luna mai mult decat apreciaza ca a fost al doilea", a spus la incheierea misiunii Michael Collins, cel care a ramas in modul pe toata perioada de aproximativ 22 de ore petrecute pe suprafata lunara.

Armstrong si Aldrin au indeplinit toate obiectivele. Au prelevat 21,5 kilograme de roca, iar fotografiile realizate au devenit emblematice. In cele mai multe apare Aldrin, pentru ca au fost facute de Armstrong.

In total, cei trei au petrecut opt zile impreuna intr-o capsula de 6 metri cubici. Aldrin a fost cel care a incercat sa faca astfel incat relatia lor sa fie una amicala. Impreuna cu Michael Collins, caracter solitar, a descris echipa ca "necunoscuti prietenosi", caracterizare care nu a fost pe placul lui Armstrong. El a afirmat ca "au lucrat foarte bine impreuna".

Nicio legatura, de altfel, cu atmosfera aproape festiva din alte misiuni Apollo, precum 12, unde au fost facute mai multe farse amuzante si chiar pariuri. Echipa a realizat ca primise in costume fotografii de dimensiuni reduse cu modele Playboy, iar primele cuvinte spuse de Charles Conrad cand a pasit pe Luna au fost: "Whoopie! Man, that may have been a small one for Neil, but that's a long one for me" (Frate, poate ca a fost unul mic pentru Neil, dar e unul destul de mare pentru mine, n.r.).

Inainte de lansarea misiunii, Conrad a facut un pariu cu reporterita Oriana Fallaci ca va spune aceste cuvinte, dupa ce ea a pus sub semnul intrebarii spontaneitatea lui Neil Armstrong.

La intoarcerea pe Pamant, Neil Armstrong, Buzz Aldrin si Michael Collins au petrecut 21 de zile impreuna, in carantina - ca nu cumva sa fi adus cu ei vreun microb -, apoi au mers intr-un turneu mondial: 22 de tari in 38 de zile. Cand acesta s-a incheiat, drumurile lor s-au separat. Au parasit NASA si nu au revenit niciodata in spatiu.

Armstrong a devenit, in 1971, profesor de inginerie aerospatiala la Universitatea Cincinatti, unde a fost apreciat, si a continuat sa piloteze avioane ultrausoare.

Aldrin a revenit in armata, unde a avut divergente cu superiorul sau, si, asa cum a povestit in autobiografie, a fost spitalizat pentru depresie si alcoolism in anii 1970. Collins a lucrat la Departamentul de Stat american, apoi a condus National Air and Space Museum din Washington.

Buzz Aldrin si Michael Collins sunt supravietuitorii dintre cei trei astronauti de pe Apollo 11. Neil Armstrong a murit in 2012, la varsta de 82 de ani.

Contestatii si dovezi

Teoria conspiratiei a aparut in 1976, odata cu cartea "We Never Went to the Moon" a lui Bill Kaysing. Desi niciuna dintre cele aproximativ 400.000 de persoane care au lucrat la misiunile Apollo nu a denuntat ceva asemanator, scriitorul a facut o avere de pe urma acestei carti.

Scepticii si influencer-ii care propaga teorii ale conspiratiei ofera, de regula, argumente tehnice. De exemplu, pe suprafata Lunii nu exista vant, astfel cum a fost posibil ca steagul pus de Armstrong si Aldrin sa apara ca fluturand. Sau cum se astronautii nu au avut de suferit din cauza centurilor de radiatii Van Allen din jurul Pamantului?

Cat priveste steagul, a fost folosita o tija orizontala pentru a-l tine desfasurat si, cum aceasta nu a fost extinsa complet, steagul a ramas incretit, parand ca flutura. Astronautii au petrecut mai putin de doua ore intre centurile Van Allen si calatoreau in capsule care ii protejau de particulele ionizante, astfel ca au fost expusi la o cantitate de radiatii similara cu cea in cazul unei radiografii.

NASA si comunitatea stiintifica au adus probe suplimentare. Pe langa cele 382 de kilograme de roca selenara, din care o parte a fost donata catre 135 de tari, pentru studii, alti 10 astronauti au pasit pe suprafata Lunii in misiunii ale programului Apollo derulate intre 1969 si 1972. Instrumentele care au ramas pe suprafata Lunii si urmele lasate de astronauti, care nu s-au sters datorita lipsei vantului, au fost fotografiate 40 de ani mai tarziu de Lunar Reconnaissance Orbiter (LRO) . Chiar si asa, avand in vedere ca LRO a fost o misiune NASA unii pot spune ca rezultatul nu are valoare, fiind tot o conspiratie.

Misiunea japoneza Selena a ajuns pe Luna in 2008 si fotografiile realizate sunt asemanatoare celor realizate in urma cu patru decenii de americani. In plus, Uniunea Sovietica, care a ascultat din baze militare semnalele transmise de misiunile Apollo, nu le-a pus vreodata sub semnul intrebarii.

Cel mai recent, teoria a revenit in atentie in 2001, cand Fox News a lansat documentarul "Did We Land on the Moon?".

Epistemologul David Hume este de parere ca aparitia acestor teorii nu are de-a face cu logica, ci cu faptul ca multi oameni sunt obisnuiti sa vada Luna ca pe ceva de neatins, scrie La Vanguardia.

Ignasi Casanova, geolog care a lucrat la NASA in anii 1990, iar in prezent este profesor la Universitatea Politehnica din Catalonia, a povestit ca de mai multe ori persoane cu studii superioare si-au aratat neincrederea. "Cand dau argumente rationale, continua sa se indoiasca. Dar cand spun 'crede-ma, am studiat roci de pe Luna, le-am tinut in maini si te pot asigura ca au fost aduse de astronauti din misiunile Apollo, le schimb mimica. Renunta la indoieli. (...) Credinta are o mai mare capacitate de convingere decat stiinta'".

Apollo si Luna in film si muzica

Cat priveste a saptea arta, numeroase filme au fost dedicate acestor misiuni, iar inaintea lor, unele realizate de ilustri cineasti le-au imaginat. Si mai multe au fost inspirate de programul Apollo.

"Le Voyage Dans la Lune" (1902) al lui Georges Melies, "2001: A Space Odyssey" (1968) al lui Stanley Kubrick, si "Solaris" (1972) al lui Andrei Tarkovski se numara intre operele de arta.

Au urmat "The Right Stuff" (1983) al lui Philip Kaufman, cu Sam Shepard in rol principal; Tom Hanks in "Apollo 13" din 1995; Clint Eastwood, Tommy Lee Jones si Donald Sutherland in "Space Cowboys" (2000); Sam Rockwell in "Moon" (2009); Matt Damon in "Mars" (2015) al lui Ridley Scott.

Taraji P. Henson, Octavia Spencer si Janelle Monae au reusit calcule exceptionale pentru NASA in "Hidden Figures" (2016), iar cel mai recent, Ryan Gosling a fost Neil Armstrong in "First Man" (2018).

Nici muzica nu a ramas indiferenta fata de Luna. De la "Sonata" a lui Ludwig Van Beethoven la proiectul "Space Oddity" al lui David Bowie, de la "The Dark Side of The Moon" al Pink Floyd la "Rocket Man" al lui Elton John, de la "Walking on the Moon" al grupului Police la "Man on the Moon" al trupei R.E.M.

Misiunile spatiale din programul Apollo cu echipaj uman:

Apollo 7 (11-22 octombrie 1968) - Walter Schirra Jr., Donn Eisele si Walter Cunningham.

Apollo 8 (21-27 decembrie 1968) - William Anders, Frank Borman, James Lovell Jr, primul echipaj care a zburat in jurul Lunii.

Apollo 9 (3 - 13 martie 1969) - James McDivitt, David Scott, Russell Schweickart au testat Modulul Lunar pe orbita Terrei.

Apollo 10 (18 - 26 mai 1969) - Thomas Stafford, John Young, Eugene Cernan au facut repetitie pentru prima aselenizare.

Apollo 11 (16 - 24 iulie) - Neil Armstrong, Edwin "Buzz" Aldrin si Michael Collins, primii oameni care au ajuns pe Luna. Armstrong si Aldrin au fost astronautii care au pasit pe suprafata satelitului natural al Pamantului.

Apollo 12 (14 - 24 noiembrie 1969) - Charles Conrad, Richard Gordon si Alan Bean au aselenizaat in apropiere de sonda spatiala Surveyor 3, care nu a avut astronauti la bord.

Apollo 13 (11 - 17 aprilie 1970) - James Lovell Jr., Fred Haise Jr. si Jack Swigert au parcurs cea mai mare distanta in raport cu Terra (401.056 kilometri) . Echipajul a supravietuit unei explozii produse intr-un rezervor de oxigen.

Apollo 14 (31 ianuarie - 9 februarie 1971) - Alan Shepard, Stuart Roosa si Edgar Mitchell. Prima utilizare a Modular Equipment Transporter (MET).

Apollo 15 (26 iulie - 7 august 1971) - David Scott, Alfred Worden si James Irwin. Prima utilizare a unui rover lunar.

Apollo 16 (16 - 27 aprilie 1972) - John Young, Thomas Mattingly si Charles Duke au efectuat prima aselenizare intr-o zona muntoasa de pe Luna.

Apollo 17 (7 - 19 decembrie 1972) - Eugene Cernan, Harrison Schmitt si Ron Evans sunt ultimii care au ajuns pe Luna. Cernan si Schmitt au pasit pe suprafata satelitului natural al Pamantului.

Apollo (testarea Proiectului Apollo-Soyuz, 15 - 24 iulie 1975) - Thomas Stafford, Vance Brand si Donald "Deke" Slayton. Andocare reusita cu capsula Soyuz 19.

• 50 de ani de la primul pas pe Luna: Romania, printre tarile din care au disparut rocile lunare oferite de Nixon
• A existat cu adevarat aselenizarea?

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...