Telescopul spatial Cheops, construit pentru a studia exoplanetele, va fi lansat pe 17 decembrie

Telescopul spatial Cheops va fi lansat marti de la baza Kourou din Guyana Franceza intr-o misiune conceputa pentru a-i ajuta pe oamenii de stiinta sa inteleaga mai bine modul de formare a exoplanetelor.

Aceasta este o etapa importanta intr-un amplu program ce vizeaza studierea conditiilor care ar permite aparitia formelor de viata extraterestre, dar si descifrarea originilor Terrei, informeaza AFP.

Aproape 4.000 de exoplanete - planete care orbiteaza alte stele decat Soarele - au fost detectate dupa descoperirea primului corp ceresc de acest tip, 51 Pegasi b, in urma cu 24 de ani.

"De atunci, am aflat ca exista planete peste tot, ca aproximativ o stea din doua detine in jurul ei un cortegiu de planete. Acum, vrem sa depasim sfera statisticii si sa le studiem in detaliu", a declarat David Ehrenreich, coordonator stiintific al acestei misiuni, care este realizata de Elvetia si de Agentia Spatiala Europeana (ESA).

Obiectivul misiunii Cheops (CHaracterising ExOPlanet Satellite) nu este acela de a descoperi noi planete, ci de a le analiza pe cele deja identificate. Amplasat in interiorul unui satelit, noul telescop va orbita la o distanta de 700 de kilometri deasupra Terrei, pentru a nu fi afectat de perturbatiile atmosferice, si va avea acces la intreaga bolta cereasca, intrucat va fi plasat permanent cu spatele spre Soare.

Tinta lui: Proxima Centauri, 55 Cancri, Koro 1 etc. - cel putin 400 de sisteme planetare, aflate la distante de cateva sute de ani-lumina intr-o zona considerata "periferia apropiata" a Soarelui in raport cu dimensiunile gigantice ale Caii Lactee.

Intrucat aceste planete sunt mult prea indepartate pentru a fi vizibile, stralucirea puternica a stelelor lor va servi pe post de indicator, gratie metodei tranzitului: Cheops va recolta variatiile infime de luminozitate provocate de trecerea unei planete prin fata stelei sale, fenomen echivalent cu o micro-eclipsa.

Comparand lumina emisa de stea inainte, in timpul si dupa tranzit, astrofizicienii vor putea sa deduca marimea si raza planetei, cu o precizie nemaiintalnita pana acum.

Aceste noi date despre raza, combinate cu informatii culese de telescoapele de la sol despre masa, vor permite cercetatorilor sa masoare si densitatea, un parametru esential pentru stabilirea compozitiei unei planete. Acest criteriu este fundamental pentru a defini probabilitatea ca o planeta sa poata sa gazduiasca forme de viata.

Activitati de triere

Se stie deja ca anumite planete se afla in zona locuibila din jurul stelei lor, adica intr-o regiune din spatiu in care temperatura permite apei sa existe in stare lichida si in care viata, asa cum este ea cunoscuta pe Terra, poate sa se dezvolte.

Misiunea Cheops doreste sa diferentieze doua planete cu mase identice si care se afla in astfel de zone locuibile: "Daca densitatea primei planete este ridicata, inseamna ca ea este compusa esential din roci, cu o atmosfera fina. Daca densitatea celei de-a doua planete este scazuta, atunci este vorba despre o planeta compusa din gaze, cu o atmosfera extrem de densa", a anticipat David Ehrenreich.

Prezenta apei lichide nu va fi posibila decat pe planetele din prima categorie. "Deci, daca obiectivul nostru este acela de a cauta urme de viata, Cheops imi va spune ca pe o astfel de planeta va trebui sa imi focalizez cele mai puternice telescoape de care dispun", asa cum este cazul viitorului telescop spatial James-Webb, a adaugat acelasi cercetator.

"Cheops ne va fi de folos pentru activitati de triere. Nu vom sonda Universul la intamplare", a explicat Pierre Ferruit, coordonatorul misiunii James-Webb din cadrul ESA. El considera ca misiunea Cheops reprezinta "o caramida" pusa in "indelungata cautare a conditiilor de viata din Univers".

Misiunea Cheops va studia insa si planetele "nelocuibile", pentru a intelege intreaga diversitate a acestor corpuri ceresti. "Studiind exoplanetele, ne dam seama ca Sistemul Solar este complet atipic", a dezvaluit Francis Rocard, planetolog la Centrul National pentru Studii Spatiale (CNES) din Franta. "In alte regiuni din cosmos, exista peste tot corpuri ceresti care nu sunt prezente la noi (in Sistemul Solar, n.r.), precum planete de tip mini-Neptun, super-Terra cu straturi groase de gaze, dar si Jupiteruri-calde", a adaugat acelasi expert.

Intelegerea arhitecturii acestor sisteme solare, "chiar daca nu vom putea niciodata sa ajungem acolo, reprezinta o modalitate pentru a sti de unde venim noi". "De ce am gasit 'Jupiteruri calde', de exemplu? Este important, pentru ca daca Jupiter s-ar apropia de Soare, Terra ar fi ejectata din Sistemul Solar si noi nu am mai fi astazi aici", a explicat David Ehrenreich.

Telescopul Cheops va fi lansat de la baza Kourou din Guyana Franceza la bordul unei rachete Soyuz, marti, la ora locala 05:54 (10:54 GMT). Aceasta misiune are o durata prevazuta de trei ani si jumatate.

Vezi si Tocmai au fost gasite exoplanetele cele mai asemanatoare cu Pamantul. Pe una temperatura e de 28 de grade Celsius!

Prima ședință de Guvern care se desfășoară la Timișoara. Ce proiecte vor fi discutate în întâlnirea de astăzi

Guvernul se reuneşte joi, la Timişoara, într-o şedinţă specială, în cadrul căreia urmează să fie aprobate o serie de proiecte de infrastructură cu impact regional, precum şi plata în...

Ciolacu este sigur de victoria lui Firea la Capitală: ”Va câștiga şi cu Piedone, şi fără Piedone”

Indiferent dacă Cristian Popescu Piedone se va retrage sau nu din cursa electorală, Gabriela Firea va fi noul primar al Capitalei, este convins Marcel Ciolacu. Premierul a precizat miercuri,...