Un astronom mayas rivalizeaza cu Copernic? Un text antic dezvaluie cat de departe ajunsese aceasta civilizatie in calcularea timpului

Sunt cunoscuti pentru ca au facut o harta stelara cu care au putut calcula lunile si anii, in mijlocul junglei, mai corect decat oricare dintre europenii acelor vremuri.

Dar realizarile mayasilor in matematica si astronomie sunt inca mult subestimate, potrivit unui nou studiu asupra unor texte lasate in urma de acestia, relateaza Daily Mail.

Gerardo Aldana, doctor in antropologie la Universitatea California din Santa Barbara, a cercetat Tabelul Venus din Codexul Dresda, cel mai vechi manuscris mayas gasit, si a oferit noi interpretari ale continutului acestuia.

El crede ca observatiile astronomice facute de mayasi acum 1.000 de ani puteau rivaliza cu cele facute secole mai tarziu de Nicolaus Copernic.

Celebrul om de stiinta al Renasterii era preocupat de exactitatea hartilor astronomice pentru ca acestea sa poata fi utilizate in calcularea unor evenimente importante, precum Pastele.

Mult inaintea lui, mayasii urmareau traiectoria planetei Venus tot pentru a programa ritualuri ciclice, in asezarea de la Chichen Itza, din New Mexico, arata Aldana, citat de ABC News.

Insa, mai mult decat atat, in Tabelul Venus ei au introdus o inovatie calendaristica, asemanatoare anului bisect, sustine expertul.

El mai spune ca aceasta a fost rezultatul muncii unui singur astronom sau om de stiinta mayas.

Asa cum calendarul nostru are, din patru in patru ani, 366 de zile, pentru ca Pamantului ii ia 365 de zile si aproximativ un sfert sa se roteasca in jurul soarelui, astronomul mayas a facut si el o inovatie matematica.

Ciclul planetei Venus, urmarit de mayasi, are 583,92 de zile si a fost considerat de 584 de zile, ramanand de scazut a 800-a parte dintr-o zi, ceea ce a reusit sa faca astronomul mayas printr-o "singura ecuatie matematica eleganta", potrivit studiului lui Aldana.

La originea anilor bisecti pe care ii folosim noi pentru diferenta dintre timpul facut de Pamant pentru a inconjura Soarele (365,242 de zile) si calendarul de 365 de zile a fost o inovatie facuta in timpul lui Iulius Cezar, in 45 i.e.n., potrivit About.com.

Romanii aveau inainte un calendar cu 355 de zile si adaugau la fiecare doi ani o noua luna de 22 sau 23 de zile, pentru ca festivalurile lor sa aiba loc mereu in acelasi sezon.

Cezar a decis sa simplifice lucrurile si a adaugat zile la fiecare luna, creand calendarul de 365 de zile. Iar pentru restul timpului, a fost creata ziua de 29 februarie la fiecare patru ani. Calculele au fost facute de astronomul Sosigenes. In 1582, Papa Grigore al XIII-lea a stabilit ca anii bisecti sa fie cei divizibili cu 4 (ca 2016).

Insa pentru ca rotatia completa in jurul Soarelui dureaza mai putin de 365 de zile si un sfert, la fiecare 400 de ani se adunau trei zile in plus, astfel ca s-a decis ca anii care incheie un secol sa nu fie ani bisecti decat daca sunt divizibili cu 400.

Ludovic Orban, ales președintele Forţa Dreptei. "Adevăraţii liberali sunt în acest partid"

Ludovic Orban a fost ales, sâmbătă, 20 aprilie, preşedintele partidului Forţa Dreptei la primul Congres al formaţiunii, adunare la care au participat, la Palatul Parlamentului, peste 1.200 de...

Ciolacu a făcut marele anunț. Ce se întâmplă cu candidatul alianţei PSD - PNL la Primăria Capitalei începând de luni

Medicul Cătălin Cîrstoiu este, în acest moment, candidatul alianţei PSD+PNL la Primăria Capitalei, a declarat sămbătă, 20 aprilie, preşedintele PSD, Marcel Ciolacu. Luni, 22 aprilie,...