Cum se desfășurau alegerile în comunism, unde prezența la vor se apropia de 100%

Duminica, 17 Octombrie 2021, ora 03:00
4933 citiri
Cum se desfășurau alegerile în comunism, unde prezența la vor se apropia de 100%
Foto: Fototeca online a comunismului românesc

Prin venirea comuniștilor la putere, după semnarea actului de abdicare de către Regele Mihai I și desființarea partidelor politice, sistemul electoral din România s-a schimbat profund.

La alegerile parlamentare din 28 martie 1948, primele de altfel din noua republică, dar ultimele cu participarea forţelor democratice, organizate pe sistem sovietic, ce mai rămăsese din partidele istorice au fost zdrobite prin fraudarea votului. Liderii partidelor istorice au fost aruncaţi în închisoare. Totuși, opoziția, formată din Partidul Național Liberal și Partidul Țărănesc Democrat a avut 9 mandate, în vreme ce Partidul Muncitoresc Român, Frontul Plugarilor, Partidul Naţional Popular şi Uniunea Populară Maghiară au luat 97,83% din voturi.

Primul președinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, funcţie asimilată şefului statului, a fost renumitul medic endocrinolog şi neuropsihiatru Constantin Ion Parhon, în perioada 13 aprilie 1948-2 iunie 1952. Acesta avea alături alte personaje cu renume, precum Mihail Sadoveanu, Ştefan Voitec, Gheorghe Stere sau Ion Niculi. Atunci s-a elaborat și Constituția din 1948, unde s-au stabilit numărul, atribuţiile şi modalitatea de alegere a Prezidiului Marii Adunări Naţionale.

Prezidiul era desemnat prin vot secret, dar istoricii susțin că accederea la funcţii avea la bază și aranjamente de partid.

La alegerile din 30 noiembrie 1952 nu a mai existat nici un fel de opoziție iar Frontul Democraţiei Populare, care s-a transformat mai târziu apoi în Partidul Comunist Român, a obţinut 98,84% din voturi.

Până în 1965, România comunistă a mai trecut prin trei rânduri de alegeri, 1957, 1961 și 1965, toate cu procente de 100%. În 1969, România a devenit țară socialistă iar Frontul Democraţiei Populare s-a transformat în Frontul Unităţii Socialiste, rezultatul alegerilor fiind același: 100% pentru tovarășii noi și vechi.

După 1974, deputaţii din Marea Adunare Naţională trebuiau să aleagă, de formă, preşedintele statului, acesta fiind Nicolae Ceaușescu, reales constant până în 1989.

Cu toate acestea, erau suficienţi membri ai Prezidiului Marii Adunări Naţionale şi ulterior ai Consiliului de Stat care se înghesuiau prin jocuri în spatele scenei să intre în acest cerc select, pentru că de la acest etaj ierarhic erau vizibili pentru viitoarele preluări de putere în ierarhia statului şi mai ales a partidului.

„Alegerile în acea perioadă erau hotărâte, deliberate şi şablonate. Ele întotdeauna se încheiau cu scorul de 99,9%, iar după încheierea lor urma cortegiul de felicitări şi daruri”, potrivit profesorului Cezar Cherciu.

Ca și astăzi, și atunci existau campanii electorale, iar cei propuşi să facă parte din Marea Adunare Naţională erau purtaţi prin fabrici, uzine şi alte instituţii ca purtători de mesaje însufleţitoare, ei fiind acei eroi ai muncii socialiste.

„Sigur că Ceauşescu nu era ales direct, prin votul românilor, ci de către Marea Adunare Naţională, dar el avea mandat de patru ani în fruntea statului şi la acest interval se organizau alegeri legislative. Ultimele sale cuvinte, că nu răspunde decât în faţa Marii Adunări Naționale, în acest sens au fost spuse”, mai spune Cezar Cherciu.

În România Socialistă au mai fost alegeri în 1975, cu o prezență la vot de 99,96%, adică 14.894.185 de electori.

În 1980, procentul de prezență a fost de 99,9%, în toată ţara fiind 44 de voturi anulate.

În fine, ultimele alegeri legislative din România Socialistă au avut loc pe 17 martie 1985, când peste 15,7 milioane de români au votat cu toţii pentru Frontul Democraţiei şi Unităţii Socialiste. Nu s-a înregistrat atunci nici un vot nul.

Tudorel Toader pierde șefia Universității ”Cuza” din Iași. Înfrângere clară la al doilea tur al alegerilor
Tudorel Toader pierde șefia Universității ”Cuza” din Iași. Înfrângere clară la al doilea tur al alegerilor
Universitatea ”Al. I. Cuza” din Iași a organizat luni, 18 martie, al doilea tur al alegerilor pentru funcția de rector. După primul tur, fostul ministru al Justiției Tudorel Toader,...
Cine scoate din joc Alianța USR-PMP-FD? Arbitrii sau Tomac?
Cine scoate din joc Alianța USR-PMP-FD? Arbitrii sau Tomac?
Analiză: PMP are un partaj nerezolvat în justiție. În același timp, primarii USR sunt hărțuiți iar puterea (PSD+PNL) e nemulțumită de potențialul de creștere al Alianței Dreapta...
#comunism, #alegeri, #voturi , #stiri magazin