De ce nu primim parasute la urcarea in avion

Duminica, 19 Iunie 2011, ora 18:18
17395 citiri
De ce nu primim parasute la urcarea in avion
Foto: deshow.net

Cea mai veche schita a unei parasute dateaza din jurul anului 1500, si apartine lui Leonardo da Vinci. Ulterior, in 1595, croatul Faust Vrancic a realizat si el o schita, publicata intr-o colectie cu tot felul de inventii imaginate de el.

Cea mai veche relatare a unui zbor cu parasuta (a carei descriere nu se cunoaste) provine din China anilor 2258-2208 i.Hr, cand legenda spune ca imparatul Fo-Kien, inchis intr-un turn, s-a salvat de acolo cu ajutorul a doua umbrele, parachutisme.tra-son.fr.

Putina istorie

Dar parasuta moderna a fost inventata abia in 1783, cand francezul Louis-Sebastien Lenormand a aterizat cu bine de pe turnul observatului astronomic din Montpellier. Tot el a dat inventiei numele de "parachute".

Asupra primului salt cu parasuta dintr-un avion sunt controverse. Unii vorbesc de anul 1911 cand temerarului Grant Morton ar fi facut respectivul salt in California.

Alte documente fixeaza data de 1 martie 1912, cand americanul Alber Berry a sarit cu peripetii, intrucat parasuta ramasese agatata de avion, de unde s-a desprins cu greu, dar parasutistul a reusit sa aterizeze si sa scape cu viata.

In cursul primului razboi mondial, s-a folosit saltul cu parasuta din baloane militare (un sistem abandonat intre timp) iar, odata cu folosirea aviatiei in scopuri militare, s-a pus la punct si tehnica salvarii cu parasuta, in caz de urgenta.

In 1944, primul mesager de pace al Romaniei a fost un... englez.

Adevarata glorie a parasutismului apare insa in cel de al Doilea Razboi Mondial, cand mii de aviatori, aflati in dificultate, au parasit avionul cu parasuta, salvandu-si viata.

In timpul bobardamentelor aliatilor asupra Romaniei, nu putine au fost cazurile aviatorilor salvati prin parasutare. Grija lor era sa se predea cat mai curand trupelor romane, carora le mersese vestea ca sunt mult mai indulgente cu prizonierii decat cele germane.

Preluati de armata romana, captivii nu numai ca bebeficiau de un tratament mai uman, dar au fost cazuri cand insusi regele Mihai I vizita lagarul unde erau cazati, interesandu-se de conditiile lor de viata, fara stirea lui Antonescu.

Atitudinea binevoitoare a Regelui a facut posibil ca, imediat dupa anuntarea actului de la 23 august 1944, acesta sa incredinteze unui ofiter englez parasutat in Romania sarcina de mare incredere de a contacta aliatii in numele Romaniei.

Englezului i s-a incredintat un avion romanesc, pentru a se deplasa in Turcia, iar de acolo la Cairo, unde se aflau atat comandamentul aliat, cat si emisarii romani care purtasera unele tratative discrete, in vederea armistitiului.

Acest ofiter englez a fost primul mesager al Romaniei care se deplasa in tabara aliata dupa 23 august 1944, pentru contacte militare si diplomatice.

Nu deschideti usa, in timpul mersului

Practica privind dotarea cu parasute a personalul navigant militar, pentru a se salva la nevoie, a fost si este folosita curent in armata.

In conditiile aviatiei civile insa, asa ceva nu a exisat si nu exista. In cazul prabusirii, calatorii raman mai totdeauna fara nici o sansa. Apare, inevitabil, nedumerirea: de ce? Exista mai multe motive:

Avioanele de linie zboara la 10.000 metri inaltime. Acolo, presiunea este scazuta, iar temperature de -50 grade. Daca, prin absurd, ar face cineva un salt in aceste conditii, ar muri cu mult inainte de a ajunge la sol, deoarece i-ar tasni sangele din nas si ar ingheta bocna in cateva minute.

De altfel, deschiderea unor usi de salvare in plin zbor ar produce o depresurizare brusca in avion, la care n-ar rezista niciun organism viu.

Aviatorii militari sunt instruiti cu privire la inaltimea de la care pot face saltul si, mai ales, inainte de salt, cand inca mai stapanesc avionul, cum sa-i reduca viteza si altitudinea.

Un avion de linie nu poate fi stapanit astfel, incat sa zboare cu viteza mica, la inaltime suficient de redusa, pentru a face posibila parasutarea.

In situatia cand 250 de pasageri s-ar repezi simultan spre cateva usi de salvare (care nici nu pot fi deschise in zbor), in avion s-ar produce un dezechilibru fatal.

Avionul este mai sigur decat limuzina

Cu toate acestea, n-avem motive sa ne temem de zborul cu avionul: numarul accidentelor aviatice este incomparabil mai mic decat al accidentelor auto, iar numarul deceselor de asemenea.

Fricosii n-au atatea motive sa se teama de avion, cate ar avea sa nu urce in masina si chiar si in autobuz.

Ar avea si mai multe motive sa evite chiar mersul pe jos: mare parte din victimele masinilor sunt pietonii.

„Ne mai gândim”. Nicolae Ciucă s-ar vedea în turul doi la prezidențiale cu Marcel Ciolacu, dacă coaliția nu va avea candidat comun
„Ne mai gândim”. Nicolae Ciucă s-ar vedea în turul doi la prezidențiale cu Marcel Ciolacu, dacă coaliția nu va avea candidat comun
Discuţiile despre candidaţii la alegerile prezidenţiale vor avea loc, între PNL şi PSD, după alegerile din data de 9 iunie, declara liderul liberal Nicolae Ciucă. Ciucă admite că, dacă...
Cum exploatează Piedone strategia „omului din popor”. Politolog: ”Dejunul cu muncitori este de manual”
Cum exploatează Piedone strategia „omului din popor”. Politolog: ”Dejunul cu muncitori este de manual”
Primarul de la Sectorul 5, Cristian Popescu Piedone, este cotat cel mai bine în majoritatea sondajelor de opinie pentru a câștiga Primăria Capitalei. El este văzut adesea „pe teren”,...
#parasutism, #istoria parasutismului, #parasute avion , #stiri magazin