Spectaculosul meteorit în vârstă de 20.000 de ani râvnit de colecționari. Un muzeu din România deține un fragment

În colecția de obiecte a Muzeului Vrancea se află un element cu valoare științifică, unic în România. Vorbim despre un fragment din celebrul meteorit Sikhote - Alin, care a căzut pe 12 februarie 1947 în estul Rusiei.

A fost unul dintre cele mai spectaculoase fenomene extraterestre, meteoritul de peste 100 de tone intrând în atmosfera Pământului, unde a luat contact cu solul.

I s-a spus meteoritul Sikhote – Alin, pentru că fenomenul s-a produs în lanţul muntos siberian Sikhote-Alin, în zona Siberia, la 500 de kilometri de Vladivostok. El nu a făcut victime, pentru că zona era una nelocuită, dar cei care au studiat ce s-a întâmplat acolo spun că au numărat peste o sută de cratere, mari și mici.

Au existat și martori oculari ai spectaculosului eveniment, printre care și un pictor, Piotr Ivanovich Medvedev, care a realizat un tablou devenit ulterior celebru și expus la Moscova.

La vremea respectivă, autorităţile au organizat expediţii ştiinţifice, peste 8.500 de fragmentele meteoritului fiind recuperate într-un interval de trei ani.

O bucată din celebrul meteorit, în greutate de 365 de grame, a fost dăruită muzeului Vrancei de către Academia de Ştiinţe a fostei Uniuni a Republicilor Sovietice Socialiste.

„La nivelul solului, impactul a fost sub forma unei ploi meteoritice. Craterele de impact s-au format într-o zonă nelocuită, de taiga, aflată la 25 mile de localitatea Novopoltavka. Cel mai mare crater a avut un diametru de 26,5 m şi o adâncime de 6 m. Exploziile din atmosferă au putut fi văzute de la o distanţă de peste 300 km, fiind impactul meteoritic cu cel mai mare număr de observatori. Fenomenul luminos a fost caracterizat ca având o intensitate mai mare decât lumina Soarelui”, potrivit profesorului de geografie Răzvan Săcrieru, care a studiat fenomenul.

Bucata de meteorit a fost studiată la Facultatea de Geologie din cadrul Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi, unde s-a stabilit că acesta este alcătuit în proporţie de 93% din fier, 5,9% nichel, 0,42% cobalt, 0,46% fosfor, 0,28% sulf, precum şi germanium şi iridium.

„Este singurul meteorit din grupa chimică IIB din România. Alcătuirea chimică a meteoritului ne permite realizarea unei comparaţii cu nucleul Terrei. Se ajunge astfel al explicarea provenienţei meteoritului, respectiv dezintegrarea unor corpuri cereşti asemănătoare prin structură cu planeta noastră”, mai menţionează profesorul Săcrieru.

Analizele chimice au permis determinarea vârstei meteoritului, aproximativ 20 de milioane de ani, care reprezintă timpul de expunere la radiaţii cosmice.

Virusul care ar putea cauza următoarea pandemie circulă deja printre noi

Următoarea pandemie ar putea fi cauzată de virusul gripal, avertizează oamenii de ştiinţă, scrie The Guardian, citând datele unui studiu care va fi publicat weekendul viitor. Un sondaj...

Candidații PSD din București strâng din nou semnături. Firea: Este o situație nouă. Avem alte protocoale

Candidatul PSD pentru Primăria Capitalei, Gabriela Firea, a afirmat, joi, 25 aprilie, că protocoalele semnate de PSD cu PNL pentru candidaturi comune la primăriile de sector şi la Primăria...