Cercetatorii au studiat cea mai veche fosila din ceea ce s-a dovedit a fi un stramos al omului modern, descoperirile lor punand evolutia speciei intr-o noua lumina.
Doua studii, realizate pe baza informatiilor furnizate de aceasta fosila si de reinterpretarea cu ajutorul calculatorului a datelor obtinute din cercetarea altei fosile, au reusit sa umple unele dintre golurile existente in istoria evolutiei omului, informeaza NBC.
Descoperirile facute de cele doua studii, publicate de revistele Science si Nature, se concentreaza pe o perioada cheie pentru cei care studiaza originile omului: tranzitia de la stramosii timpurii ai oamenilor, precum Australopitecus afarensis, reprezentata de faimosul schelet Lucy, la speciile genului Homo. Oamenii de astazi sunt singurii membri care mai exista din acest gen si sunt membrii speciei Homo sapiens.
Specia Homo se intinde de la oamenii de Neanderthal la Homo habilis.
Noua descoperire releva ca apusul celorlalte ramuri din specia Homo a avut loc in urma cu 2,8 milioane de ani, adica cu cateva sute de mii de ani mai devreme decat se credea pana acum.
Fosila unei bucati de maxilar, cu dinti, a fost gasita in regiunea etiopiana Afar, cam in aceeasi zona in care a fost descoperita si Lucy, in urma cu peste 40 de ani.
"Este prima fosila pe care o avem de pe ramura care duce la noi", a explicat Brian Villmoare, antropolog la Universitatea Nevada din Las Vegas, autorul principal al studiului.
Fosila imbina trasaturile traditional asociate cu Homo, cum ar fi forma simetrica si subtire a maxilarului, cu maxilarul proeminent al Australopitecilor din care face parte si Lucy. Noua fosila se numeste Ledi-Geraru, sau LD 350-1, dupa numele locului unde a fost gasita, in urma cu doi ani, in regiunea Afar.
Un alt grup de cercetatori a analizat o serie de fosile Homo habilis, vechi de 1,8 milioane de ani, gasite in Tanzania si cunoscute drept OH 7 sau "Jonny's Child". Oasele au fost descoperite in 1960, insa au fost conservate in stare fracturata, ceea ce le-a facut dificil de analizat, intrucat cercetatorii au nevoie de masuratori precise pentru a clasifica si compara specimenele.
Echipa condusa de Fred Spoor de la Max Planck Institute for Evolutionary Anthropology a folosit un software 3D si tomografia computerizata pentru a crea o reconstructie virtuala a maxilarului si calotei craniene.
Pe baza acestei reconstructii s-a descoperit ca Jonny's Child este mai similar cu Lucy decat se credea pana acum, daca se ia in considerare maxilarul lung si ingust. Dimensiunea creierului insa este mai mare decat se estimase anterior.
Pana acum, fosilele Jonny's Child fusesera asemanate cu un specimen mai vechi, AL 666-1, gasit in Etiopia si datat in urma cu 2,3 milioane de ani. Insa AL 666-1 avea un maxilar mai modern, ceea ce le-a sugerat ca cele doua fosile reprezinta ramuri separate ale Homo. Cercetatorii au fost ajutati de fosila Ledi-Geraru pentru a rezolva dilema. S-a observat progresia in evolutia maxilarului, de la Lucy la Ledi-Geraru la Jonny's Child, asa ca au conchis ca AL 666-1 si alte fosile similare apartin unei alte linii, care s-a diferentiat in urma cu mai bine de 2,3 milioane de ani si ar fi putut include o specie numita Homo rudolfensis.
Ce a provocat totusi ruptura dintre aceste specii? Un alt grup de cercetatori, de la Penn State University, condus de Erin DiMaggio, sustine ca dovezile geologice din locul unde a fost gasita fosila Ledi-Geraru sugereaza ca mediul era dominat de pasuni deschise si arbusti pitici, iar copacii strajuiau malurile raurilor sau mlastinilor. Regiunea Afar a inceput sa devina mai arida in urma cu 2,8 milioane de ani, pierzand padurile, cam in aceeasi perioada cand a trait stramosul omului, Ledi-Geraru.
Deocamdata este prea devreme pentru a spune ca schimbarea climatica este responsabila de originea Homo, spun cercetatorii.
