Justiția nu a fost lipsită de cazuri controversate, scandaloase chiar, iar experții anticorupție spun că este imposibil ca opinia publică să nu fie afectată de situațiile rușinoase în care sunt implicați cei care îmbracă roba de magistrat. În perioada ianuarie-mai 2024, au fost sancționați disciplinar opt magistrați(șase judecători și doi procurori), a transmis Consiliul Superior al Magistraturii, la cererea Ziare.com.
Până la acest moment, doar două dintre cele opt sancțiuni propuse de Inspecția Judiciară s-au soldat cu decizii definitive, restul fiind în curs de contestare sau în diferite stadii de judecată.
Recent, procurorul general al României a anunțat că a sesizat Inspecția Judiciară în cazul judecătorilor care au decis că suspecții crimei din Padina pot sta acasă până la pronunțarea unei decizii definitive în ceea ce -i privește.
Parchetul General îi acuză pe judecătorii de la Curtea de Apel Ploiești, că i-au lăsat liberi pe fiii vrăjitoarei Sidonia, ignorând probele împotriva lor. Potrivit informațiilor Ziare.com, ancheta ar urma să ajungă și pe latură penală în acest caz, nu doar disciplinară. Deoarece în alte situații, de „vădită ignorare” a materialului probator, Inspecția Judiciară a transmis petenților, ani la rând, că „este vorba despre independența magistratului și despre modul în care apreciază probele, aspecte asupra cărora nu poate interveni, rămâne de văzut ce se va decide în cazul judecătorilor care au avut pe masa dosarul crimei de la Padina(cauza în care un bărbat a fost măcelărit în timpul unei petreceri, la începutul anului, suspecți fiind fiii vrăjitoarei Sidonia)
Despre independența magistraților și „ignorarea materialului probator”, Ioana Cercel, expert anticorupție, menționează că „ar trebui aplicată o practică unitară în acest sens, tocmai pentru a se descuraja abaterile disciplinare sau chiar penale.
„Ani la rând s-a invocat independența magistratului.Evident, aceasta trebuie să primeze. Însă, independența magistraților nu înseamnă lipsa de responsabilitate. Dacă Inspecția Judiciară a invocat ani la rând, pe bandă rulantă, răspunsuri copy-paste aproape, că „nu intervine asupra felului în care motivează un judecător o decizie, indiferent că e penal sau civil, s-a creat un cerc vicios. Pentru că nu mai ai mecanism de verificare reală. Îmi amintesc că ani la rând, petițiile au fost nesoluționate, în unele cazuri, pe motivul că semnătura a fost semnată olograf și scanată, nu semnată electronic. Acest răspuns încalcă în mod flagrant Constituția, dreptul la petiție”, s-a exprimat sursa citată, pentru Ziare.com.
Cazul judecătoarei Ancuța Popoviciu, cea care a cerut persoanelor ucise de Vlad Pascu, să se „legitimeze” în ședința de judecată, a invocat, ulterior, „că are probleme psihice”.
Dacă se va dovedi că acest lucru este real, înseamnă că forul superior al Magistraturii nu are un mecanism de evidență a judecătorilor și procurorilor care nu mai sunt apți psihic.
„Să spunem nu mai sunt apți psihic, plecând de la premisa că la intrarea în sistem că au fost în toate facultățile mintale”, a subliniat sursa citată, pentru Ziare.com.
Într-un răspuns, CSM ne menționează că nu poate face publice cazurile cu magistrații care au tulburări psihice, deoarece nu este o informație destinată publicului.
Astfel, opinia publică nu poate ști concret, dacă judecătoarea arestată pentru trafic de influență, Ana Maria Chirilă, are și tulburări psihice, având în vedere că se plângea de „răni la nas” din cauza drogurilor.
”Mi-o rupt nasu’, menționa aceasta traficanților de droguri pe care îi ajuta, făcând referire că a prizat drogurile.
O altă situație controversată, care reduce semnificativ încrederea în sistemul de Justiție, este faptul că la începutul anului, au intrat în magistratură mai multe persoane, din rândul avocaților, care au fost condamnate pentru violență sau fals, însă, care s-au reabilitat.
„Acest lucru a fost posibil, deoarece Curtea Constituțională (CCR) a „tranșat” că buna -reputație”, condiția pentru admitere în magistratură, este doar un concept juridic, nu și moral. Concept juridic înseamnă că, dacă nu ai cazier, ai undă verde. Chiar și dacă ai dat în cap, cândva. Nu este în regulă, în opinia mea. Pentru infracțiunile din culpă, da, dar nu pentru cele cu intenție. În felul acesta, CCR a stabilit că reputația magistraților nu contează”, a subliniat sursa citată.
Astfel, având în vedere „criza” de magistrați, cauzată de valul de pensionări, în principal, sistemul a „reciclat” unele persoane condamnate.
Conform CSM, în primele cinci luni ale anului 2024 s-au pensionat 105 magistrați (57 de judecători și 48 de procurori).
Laura Ștefan, un alt expert anticorupție, remarca, recent, că numărul anchetelor care îi vizează pe magistrați a scăzut considerabil, după ce Secția Specială de Investigare a Infracțiunilor din Justiție a fost desființată și înlocuită cu procurori desemnați de CSM.
„De când a fost înființată Secția Specială, apoi înlocuită cu acest sistem de procurori avem zero dosare de corupție judiciară și asta de niște ani buni”, a explicat Laura Ștefan, la Europa FM.
Potrivit Ministerului Justiției, în anul 2023, au fost cercetări în de 6.694 de dosare având ca obiect fapte penale săvârşite de magistraţi, iar la începutul acestui an mai erau în lucru puțin peste 3.000 de cauze.