Diabolicul mecanism al „bilețelelor de OK” care distruge sistematic Justiția. Cum ajung magistrații „butoanele” potentaților din România EXCLUSIV

Sambata, 18 Februarie 2023, ora 03:04
13674 citiri
Diabolicul mecanism al „bilețelelor de OK” care distruge sistematic Justiția. Cum ajung magistrații „butoanele” potentaților din România EXCLUSIV
Procedura extragerii aleatorii a membrilor Completurilor de 5 judecători de la Înalta Curte. FOTO: Ionuț Mureșan (ilustrativ)

În perioada 2016-2019, în timp ce inculpaţii VIP țipau că magistrații de la Înalta Curte sunt „puși cu mâna” în fruntea completurilor de 5 judecători și obțineau rejudecarea dosarelor pe motiv că aceștia n-au fost trași la sorți cum se cuvine, oameni din cele mai înalte foruri judecătorești puneau la cale lărgirea „bazinului de selecție” pentru promovarea unor magistrați obedienți sau utili sistemului politic.

Scandalurile care s-au succedat de atunci – eliminarea interceptărilor SRI din dosarele de corupție, redefinirea abuzului în serviciu, modificarea Legilor Justiției – au acoperit un plan mult mai rafinat prin care, în ultimă instanță, profită tot „gulerele albe”, fie că sunt la putere sau în opoziție.

Este vorba de modalitatea prin care doar anumiți judecători promovează la instanțele ierarhic superioare pe bază „de bilețel”, în timp ce alții, cărora nu li se poate pune nicio etichetă, se trezesc cu cererile respinse, după cum arată un magistrat sub protecția anonimatului.

Situația descrisă de magistrat explică astfel o serie de situații miraculoase, cum ar fi promovarea judecătoarei Ionela Tudor la șefia Secției a X-a de Contencios de la Curtea de Apel București, la scurt timp de la suspendarea analizei tezei plagiate de doctorat a premierului Nicolae Ciucă, descrisă pe larg de G4Media.

Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent

În motivarea soluției surprinzător de utile actualului premier, publicată de Ziare.com, judecătoarea scria că „inclusiv politicienii au dreptul de protecţie a reputaţiei” și că „în contextul politic actual” țara are „nevoie de stabilitate”.

Există și reversul medaliei, în care judecători care au pronunțat pedepse grele cu executare pe numele unor inculpați VIP, în procese de corupție cu prejudicii de zeci de milioane de euro, sunt „trași pe linie moartă” sau „maziliți” de CSM.

De exemplu, judecătoarea care a condamnat-o pe Elena Udrea la 8 ani de pușcărie în Dosarul campaniei din 2009, Claudia Jderu, a fost „împinsă” către CEDO, iar judecătoarele care i-au băgat la pușcărie pe Sorin Oprescu (fost edil al Capitalei) și pe Lucian Duță (fostul șef al CNAS) pentru o mită – Adina Guluțanu și Daniela Panioglu – se bat în instanță pentru a-și păstra scaunele la prezidiu.

Promovările judecătorilor prin concurs au devenit istorie

Ziare.com a vorbit cu un magistrat, sub protecția anonimatului, pe care l-am întrebat care sunt resorturile prin care dosarele inculpaților VIP (în penal) sau cele ale mai-marilor zilei (în civil) ajung pe masa cui trebuie.

Răspunsul magistratului îl redăm în paragrafele următoare:

„Ultimii judecători care au venit prin concurs de promovare efectivă la Secția I Penală a Curții de Apel București au fost judecătorii Andraș Mihaela Raluca și Grecu Ruxandra, în anul 2015.

În ultimii șapte ani, mai mult de două treimi din componența Sectiei I Penale a fost înlocuită cu judecători aduși prin transfer acordat de Sectia pentru judecători a CSM, fără ca vreun judecător să fi ajuns la CAB prin concurs de promovare efectivă.

Or, transferul se acorda de Sectia de judecători a CSM în care șef neoficial era - până nu demult - Lia Savonea, în baza unei recomandări de la președintele delegat al Curții de Apel București (președinte temporar, nu titular în urma vreunui concurs, delegat la rândul lui în funcție tot de Secția de judecători a CSM).

Mai clar, e vorba de o promovare discreționara dispusă de Lia Savonea, deci nu prin concurs, ci pe pile sau altfel de condiționări / relaționări.

S-a recurs la procedura mai sus descrisă deoarece, la concursurile de promovare efectivă, se proceda astfel:

  • Se stabilea de către CSM un calendar de examene pentru fiecare an. Să zicem că, în decembrie 2014, CSM publica un calendar în care se menționa faptul că se va organiza concurs de promovare efectivă a judecătorilor în 20 mai 2015.
  • Cu 3 luni înainte de organizarea concursului de promovare efectivă a judecătorilor din data anunțată de CSM, toate tribunalele și curțile de apel din țară erau obligate să comunice posturile efectiv vacante pe care le au și pe ce secții.
  • Din acel moment, posturile anunțate erau indisponibilizate pentru examenul de promovare efectivă a judecătorilor din 20 mai 2015.
  • Curțile de apel și tribunalele cu conduceri „normale” dădeau locurile vacante pe care le aveau așa cum erau în realitate /situația reală. De exemplu: Curtea Apel Craiova comunica 1 loc pe Secția civilă, 2 locuri pe Secția Contencios, 1 loc pe Secția Penală.
  • Pe aceste locuri anunțate de Curtea de Apel se putea înscrie la concurs orice judecător de la orice Tribunal din țară. Era concurență mare, cam 30 candidați pe loc și promova magistratul cu nota cea mai mai mare.

Circuitul „bilețelelor de OK” între instanțe și CSM

De aceea, era foarte greu de controlat un astfel de examen și mai ales rezultatul lui, astfel încât erau șanse de 90% să promoveze un judecător care n-avea nicio obligație față de conducerea instanței respective și, drept consecință, greu intra în mocirla aranjamentelor, mai ales că acest sistem de promovare era de mulți ani și, în general, promovau cei mai buni.

Pentru a putea exercita controlul asupra magistraților, conducerile altor curți de apel (de exemplu conducerea Curții de Apel București) au găsit următoarele soluții:

  • Alterau/falsificau listele cu posturile vacante
  • Le ascundeau efectiv cu complicitatea CSM,
  • Se îngrijeau să le ocupe prin transfer imediat, anterior momentului anunțării concursurilor de promovare efectivă.

Așa s-a ajuns ca, din 2016 până în prezent, la Curtea de Apel București, Secția I Penală, să nu mai vină niciun judecător prin concurs de promovare efectivă pentru că la aceste concursuri Curtea de Apel București (cu complicitatea CSM) nu a scos posturi (le-au pitit, le-au ocupat pe șest și rapid, prin transfer).

Din 2016 până în prezent, mai mult de jumătate din componența Secției I Penale a CAB fost înlocuită cu judecători aduși prin transfer aprobat de Secția pentru judecători a CSM cu avizul favorabil (a se citi: recomandare/bilețel/hârtiuță de „OK“ ) de la conducerea Curții de Apel București:

  • Hârtiuța de „OK“ de la conducerea Curții de Apel București se baza pe analiza atentă si culegerea de informații cu privire la magistratul respectiv.
  • Un exemplu concret: vor la Curtea de Apel București, prin transfer, judecătorul Bădița Petre si judecătoarea Ștefan Irina, ambii de la Tribunalul București.
  • Se vorbește cu persoane de încredere de la conducerea instanței: - Cum e ăsta? - Ăsta, e „cadru de nădejde”, „ascultător”.
  • I se dă atunci OK-ul Irinei Ștefan, CSM îi aprobă miraculos transferul din prima încercare de la Tribunalul București la Curtea de Apel București, iar judecătorului Petre Bădița nu i se aprobă, deși face de vreo 7 ani cereri de transfer la Curtea de Apel București și i se resping toate.

Pentru ca planul acesta de control al sistemului să funcționeze letal de eficient mai era nevoie doar de un pas: organizarea concursurilor de promovare pe loc astfel încât foarte mulți judecători de la judecătorii să aibă grad de tribunal sau curte de apel și foarte mulți judecători de tribunal să aibă grad de curte de apel.

Înainte de anul 2016, concursul de promovare pe loc se organiza cam o dată la 10 ani și erau foarte puține locuri:

  • Se scoteau 70 locuri pe țară pentru obținerea gradului de judecător de tribunal și vreo 30 de locuri pentru obținerea gradului de judecător de curte de apel. Iar asta, repet, o dată la aproximativ 10 ani!
  • Astfel, în 10 ani, aveam rare cazuri de judecători la judecătorie care să aibă gradul profesional de judecător de tribunal (sub 100, însă e vorba de toată țara).
  • Și mai rare erau cazurile de judecători la judecătorii sau tribunale care să aibă gradul profesional de judecător de curte de apel (sub 50 de judecători de la tribunalele si judecătoriile răspândite în toată țara aveau gradul profesional de judecător de curte de apel)
  • În acest ritm, „bazinul de selecție” pentru promovarea pe pile sau prin transfer aprobat pe Secția pentru judecători a CSM la recomandarea conducerii instanței unde se dorea promovarea era unul extrem de limitat.
  • De exemplu, din 50 de judecători de la tribunalele si judecătoriile din țară care aveau gradul profesional de judecător de curte de apel doar vreo 2 -3 erau prin raza Curții de Apel București și, deci, nu erau suficienți pentru găsirea cadrelor „de nădejde“ care să fie pe placul conducerii.

Judecătorii ascultători, „pescuiți” dintr-un larg bazin

După 2016, în special în epoca Liei Savonea, le-a venit ideea de a se organiza în fiecare an de către CSM un concurs de promovare pe loc cu o abundență de posturi scoase la concurs.

Astfel s-au organizat – din 2017 până azi – în fiecare an câte un concurs de promovare pe loc cu sute și sute grade profesionale de tribunal și curte de apel scoase la concurs:

  • Concurenta pentru obținerea acestor grade profesionale era simbolică – 2 sau 3 pe loc – și nu se compara cu concurența care era la concursurile de promovare efectivă, unde erau 20 sau 30 de candidați pe un anumit loc.
  • Așa s-a ajuns să avem la judecătorii sute de judecători care fac muncă de judecătorie (somații de plată, plângeri contravenționale etc), dar au grad profesional de tribunal sau chiar de curte de apel si salariu aferent.
  • Totodată, la tribunale avem sute de judecători care fac muncă de tribunal, dar au grad profesional și salariu de curte de apel.
  • Este o adevărată bătaie de joc pentru banul public aruncat pe geam și pentru sistemul promovării pe valoare profesională, prin examen de promovare efectivă.

Dar scopul malefic s-a realizat, pentru că a devenit vastă baza de selecție pentru promovarea pe pile/prin transfer aprobat de Secția de judecători a CSM pe baza unei recomandări/hârtiuțe de la conducerea instanței superioare, cea unde se dorea promovarea.

De exemplu, dacă înainte se ivea un post vacant la Curtea de Apel București si nu voia, să zicem Savonea să-l scoată la concurs, atunci întreba la tribunalele și judecătoriile din circumscripția Curții de Apel București dacă vreunul din cei 2-3 judecători cu grad de curte de apel vrea să vină prin transfer la Curtea de Apel București.

Era o baza de recrutare limitată care nu funcționa pentru că, poate, din cei 2-3 judecători unul era din Giurgiu și nu voia să plece din oraș, iar alți doi erau in civil si ea, la Curtea de Apel București, avea nevoie de post în penal, iar aceia nu plecau să-și schimbe specializarea.

Deci, până se căzneau ei, până negociau, trecea timpul și ea era obligată scoată postul vacant la concurs de promovare efectivă.

Acum, problema e rezolvată. Dacă apare vreun post vacant la Curtea de Apel București – fiind foarte mulți judecători instanțele din circumscripție care au grad de curte de apel – e foarte lesne să-și aleagă cadrul „de nădejde” și să-l ia repede, prin transfer, astfel încât să nu scoată niciun post la concursurile de promovare efectivă.

Problema, criticată chiar de Tudorel Toader, dar în treacăt

De altfel, în anul 2017 a fost un scandal între CSM și Ministerul Justiției pentru că CSM scosese sute de locuri la concursul din 2016 pentru promovarea pe loc, deși avizul Ministerului Justiției fusese negativ, motivat de faptul că nu este nevoie de așa ceva și că nu se justificau costurile cu plata unor judecători care să activeze în continuare la judecătorie, dar cu leafă mai mare, de curte de apel.

O spunea chiar ministrul de atunci, Tudorel Toader:

„Nu este în regulă ca un judecător să fie la judecătorie, să dea concurs pentru Curtea de Apel şi să rămână la Judecătorie cu bani de Curte de Apel şi să nu vrea să fie detașat. În ţară sunt locuri libere la Curtea de Apel, sunt judecători cu grad de Curte de Apel care lucrează la Judecătorie şi nu vor să meargă la Curtea de Apel din considerentele dânşilor. Îşi pot lua gradul profesional, când va fi postul liber: vor da concurs pentru ocuparea postului, nu pentru luarea gradului. Sunt mulţi judecători în ţară care au grad de Curte de Apel, iau indemnizaţie pentru Curtea de Apel şi lucrează la judecătorie sau tribunal”, a spus Tudorel Toader.

Ce soluții există pentru a opri „loteria” promovării judecătorilor

Ce se mai poate face? Întotdeauna se poate face ceva, indiferent cât de gravă e situația. Prima condiție e să se spună public ceea ce s-a întâmplat, cu exemple concrete, cu studiu de caz – de exemplu promovările de la CAB Secția I penală din perioada 2016 – 2021:

  • Să se spună complet adevărul despre interesele și consecințele acordării gradelor profesionale la loteria examenelor „pe loc” în detrimentul promovării normale, prin examen de promovare efectiva. Așa cum am spus, luări de poziție au fost, de la ministrul Justiției Tudorel Toader și până la facțiunea opusă, adică Asociația Forumul Judecătorilor din România. Niciunii nu au prezentat însă un studiu de caz cu consecințe concrete și interesele din spate si nu au fost suficient de curajoși și sinceri – deci, greu de reformat doar din interior.
  • Apoi să se elimine total concursurile de promovare pe loc sau să se stabilească organizarea lor la o perioada de 5 – 10 ani cu maxim de locuri. De exemplu, să se organizeze la 5 ani cu 50 locuri pentru grad profesional de tribunal și 30 locuri pentru grad profesional de curte de apel. Sau: la 10 ani cu 100 locuri pentru grad profesional de tribunal și 70 locuri pentru grad profesional de curte de apel.
  • Să se ancheteze dacă nu cumva în cazurile instanțelor care în ultimii 5 ani nu s-au scos posturi la concursul de promovare efectivă nu s-au săvârșit infracțiuni: abuz în serviciu în concurs cu fals, anume prin ascunderea locurilor vacante și falsificarea actelor transmise la CSM”.

Intrarea în Schengen pune sub lupă corupția din România: “Iar ne-a prins ninsoarea nepregătiți”
Intrarea în Schengen pune sub lupă corupția din România: “Iar ne-a prins ninsoarea nepregătiți”
România intră în spațiul Schengen doar pe cale maritimă și aeriană, la finalul lunii martie 2024. Aderarea va stimula turismul și comerțul și va consolida piața internă. Pe de altă...
„Ne mai gândim”. Nicolae Ciucă s-ar vedea în turul doi la prezidențiale cu Marcel Ciolacu, dacă coaliția nu va avea candidat comun
„Ne mai gândim”. Nicolae Ciucă s-ar vedea în turul doi la prezidențiale cu Marcel Ciolacu, dacă coaliția nu va avea candidat comun
Discuţiile despre candidaţii la alegerile prezidenţiale vor avea loc, între PNL şi PSD, după alegerile din data de 9 iunie, declara liderul liberal Nicolae Ciucă. Ciucă admite că, dacă...
#magistrati, #promovare judecatori Inalta Curte, #CSM, #dosare coruptie, #sistemul judiciar, #Lia Savonea CSM, #curtea de apel bucuresti , #justitie