În perioada 2016-2019, în timp ce inculpaţii VIP țipau că magistrații de la Înalta Curte sunt „puși cu mâna” în fruntea completurilor de 5 judecători și obțineau rejudecarea dosarelor pe motiv că aceștia n-au fost trași la sorți cum se cuvine, oameni din cele mai înalte foruri judecătorești puneau la cale lărgirea „bazinului de selecție” pentru promovarea unor magistrați obedienți sau utili sistemului politic.
Scandalurile care s-au succedat de atunci – eliminarea interceptărilor SRI din dosarele de corupție, redefinirea abuzului în serviciu, modificarea Legilor Justiției – au acoperit un plan mult mai rafinat prin care, în ultimă instanță, profită tot „gulerele albe”, fie că sunt la putere sau în opoziție.
Este vorba de modalitatea prin care doar anumiți judecători promovează la instanțele ierarhic superioare pe bază „de bilețel”, în timp ce alții, cărora nu li se poate pune nicio etichetă, se trezesc cu cererile respinse, după cum arată un magistrat sub protecția anonimatului.
Situația descrisă de magistrat explică astfel o serie de situații miraculoase, cum ar fi promovarea judecătoarei Ionela Tudor la șefia Secției a X-a de Contencios de la Curtea de Apel București, la scurt timp de la suspendarea analizei tezei plagiate de doctorat a premierului Nicolae Ciucă, descrisă pe larg de G4Media.
În motivarea soluției surprinzător de utile actualului premier, publicată de Ziare.com, judecătoarea scria că „inclusiv politicienii au dreptul de protecţie a reputaţiei” și că „în contextul politic actual” țara are „nevoie de stabilitate”.
Există și reversul medaliei, în care judecători care au pronunțat pedepse grele cu executare pe numele unor inculpați VIP, în procese de corupție cu prejudicii de zeci de milioane de euro, sunt „trași pe linie moartă” sau „maziliți” de CSM.
De exemplu, judecătoarea care a condamnat-o pe Elena Udrea la 8 ani de pușcărie în Dosarul campaniei din 2009, Claudia Jderu, a fost „împinsă” către CEDO, iar judecătoarele care i-au băgat la pușcărie pe Sorin Oprescu (fost edil al Capitalei) și pe Lucian Duță (fostul șef al CNAS) pentru o mită – Adina Guluțanu și Daniela Panioglu – se bat în instanță pentru a-și păstra scaunele la prezidiu.
Ziare.com a vorbit cu un magistrat, sub protecția anonimatului, pe care l-am întrebat care sunt resorturile prin care dosarele inculpaților VIP (în penal) sau cele ale mai-marilor zilei (în civil) ajung pe masa cui trebuie.
Răspunsul magistratului îl redăm în paragrafele următoare:
„Ultimii judecători care au venit prin concurs de promovare efectivă la Secția I Penală a Curții de Apel București au fost judecătorii Andraș Mihaela Raluca și Grecu Ruxandra, în anul 2015.
În ultimii șapte ani, mai mult de două treimi din componența Sectiei I Penale a fost înlocuită cu judecători aduși prin transfer acordat de Sectia pentru judecători a CSM, fără ca vreun judecător să fi ajuns la CAB prin concurs de promovare efectivă.
Or, transferul se acorda de Sectia de judecători a CSM în care șef neoficial era - până nu demult - Lia Savonea, în baza unei recomandări de la președintele delegat al Curții de Apel București (președinte temporar, nu titular în urma vreunui concurs, delegat la rândul lui în funcție tot de Secția de judecători a CSM).
Mai clar, e vorba de o promovare discreționara dispusă de Lia Savonea, deci nu prin concurs, ci pe pile sau altfel de condiționări / relaționări.
S-a recurs la procedura mai sus descrisă deoarece, la concursurile de promovare efectivă, se proceda astfel:
De aceea, era foarte greu de controlat un astfel de examen și mai ales rezultatul lui, astfel încât erau șanse de 90% să promoveze un judecător care n-avea nicio obligație față de conducerea instanței respective și, drept consecință, greu intra în mocirla aranjamentelor, mai ales că acest sistem de promovare era de mulți ani și, în general, promovau cei mai buni.
Pentru a putea exercita controlul asupra magistraților, conducerile altor curți de apel (de exemplu conducerea Curții de Apel București) au găsit următoarele soluții:
Așa s-a ajuns ca, din 2016 până în prezent, la Curtea de Apel București, Secția I Penală, să nu mai vină niciun judecător prin concurs de promovare efectivă pentru că la aceste concursuri Curtea de Apel București (cu complicitatea CSM) nu a scos posturi (le-au pitit, le-au ocupat pe șest și rapid, prin transfer).
Din 2016 până în prezent, mai mult de jumătate din componența Secției I Penale a CAB fost înlocuită cu judecători aduși prin transfer aprobat de Secția pentru judecători a CSM cu avizul favorabil (a se citi: recomandare/bilețel/hârtiuță de „OK“ ) de la conducerea Curții de Apel București:
Pentru ca planul acesta de control al sistemului să funcționeze letal de eficient mai era nevoie doar de un pas: organizarea concursurilor de promovare pe loc astfel încât foarte mulți judecători de la judecătorii să aibă grad de tribunal sau curte de apel și foarte mulți judecători de tribunal să aibă grad de curte de apel.
Înainte de anul 2016, concursul de promovare pe loc se organiza cam o dată la 10 ani și erau foarte puține locuri:
După 2016, în special în epoca Liei Savonea, le-a venit ideea de a se organiza în fiecare an de către CSM un concurs de promovare pe loc cu o abundență de posturi scoase la concurs.
Astfel s-au organizat – din 2017 până azi – în fiecare an câte un concurs de promovare pe loc cu sute și sute grade profesionale de tribunal și curte de apel scoase la concurs:
Dar scopul malefic s-a realizat, pentru că a devenit vastă baza de selecție pentru promovarea pe pile/prin transfer aprobat de Secția de judecători a CSM pe baza unei recomandări/hârtiuțe de la conducerea instanței superioare, cea unde se dorea promovarea.
De exemplu, dacă înainte se ivea un post vacant la Curtea de Apel București si nu voia, să zicem Savonea să-l scoată la concurs, atunci întreba la tribunalele și judecătoriile din circumscripția Curții de Apel București dacă vreunul din cei 2-3 judecători cu grad de curte de apel vrea să vină prin transfer la Curtea de Apel București.
Era o baza de recrutare limitată care nu funcționa pentru că, poate, din cei 2-3 judecători unul era din Giurgiu și nu voia să plece din oraș, iar alți doi erau in civil si ea, la Curtea de Apel București, avea nevoie de post în penal, iar aceia nu plecau să-și schimbe specializarea.
Deci, până se căzneau ei, până negociau, trecea timpul și ea era obligată scoată postul vacant la concurs de promovare efectivă.
Acum, problema e rezolvată. Dacă apare vreun post vacant la Curtea de Apel București – fiind foarte mulți judecători instanțele din circumscripție care au grad de curte de apel – e foarte lesne să-și aleagă cadrul „de nădejde” și să-l ia repede, prin transfer, astfel încât să nu scoată niciun post la concursurile de promovare efectivă.
De altfel, în anul 2017 a fost un scandal între CSM și Ministerul Justiției pentru că CSM scosese sute de locuri la concursul din 2016 pentru promovarea pe loc, deși avizul Ministerului Justiției fusese negativ, motivat de faptul că nu este nevoie de așa ceva și că nu se justificau costurile cu plata unor judecători care să activeze în continuare la judecătorie, dar cu leafă mai mare, de curte de apel.
O spunea chiar ministrul de atunci, Tudorel Toader:
„Nu este în regulă ca un judecător să fie la judecătorie, să dea concurs pentru Curtea de Apel şi să rămână la Judecătorie cu bani de Curte de Apel şi să nu vrea să fie detașat. În ţară sunt locuri libere la Curtea de Apel, sunt judecători cu grad de Curte de Apel care lucrează la Judecătorie şi nu vor să meargă la Curtea de Apel din considerentele dânşilor. Îşi pot lua gradul profesional, când va fi postul liber: vor da concurs pentru ocuparea postului, nu pentru luarea gradului. Sunt mulţi judecători în ţară care au grad de Curte de Apel, iau indemnizaţie pentru Curtea de Apel şi lucrează la judecătorie sau tribunal”, a spus Tudorel Toader.
Ce se mai poate face? Întotdeauna se poate face ceva, indiferent cât de gravă e situația. Prima condiție e să se spună public ceea ce s-a întâmplat, cu exemple concrete, cu studiu de caz – de exemplu promovările de la CAB Secția I penală din perioada 2016 – 2021: