Ce urmează în Republica Moldova după victoria Maiei Sandu. Semnalul dat de un expert în spațiul ex-sovietic

Alegerile prezidențiale din Republica Moldova și referendumul pentru Uniunea Europeană s-au încheiat victorios pentru conducerea pro-occidentală a statului, însă drumul spre Uniunea Europeană rămâne la fel de greu în mijlocul propagandei ruse care va continua. Un expert în spațiul ex-sovietic atrage atenția că societatea are în numai câteva luni un test mai greu.

Câștigarea președinției de Maia Sandu și rezultatul pozitiv al referendumului pentru Uniunea Europeană din acest stat aduce conducerii pro-Occidentale a Republicii Moldova misiunea de a continua eforturile privind realizarea reformelor necesare pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Un nou scrutin crucial

Ileana Racheru, expert în spațiul ex-sovietic, a subliniat pentru Ziare.com că ”bătălia importantă” va fi dată în alegerile parlamentare din Republica Moldova de anul viitor:

„Am văzut o discuție care apare acum pe rețelele de socializare, în bula, dacă pot să spun așa, pro-europeană din Republica Moldova. Mulți au scris că am câștigat două bătălii, adică referendum și alegerile prezidențiale, dar nu am câștigat războiul. O altă ”bătălie strategică în război” ar fi rezultatul alegerilor parlamentare de anul viitor”, a explicat Ileana Racheru, subliniind că în momentul de față sondajele arată un procent aproape egal, în jur de 30%, între cei indeciși și votanții Partidului Acțiune și Solidaritate, care este singurul pro-european din Republica Moldova acum, dar și că ceilalți actori politici, inclusiv Alexandru Stoianoglo și Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) încearcă o convertire către direcția pro-europeană”, după ce la alegerile din 2021, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a obținut un 63 de mandate din cele 101.

Problema regiunii autonome Găgăuzia

Experta în spațiul ex-sovietic a punctat că, în general, alegătorii din regiunea autonomă Găgăuzia au votat cu candidații pe care i-au asociat cu Rusia, însă rezultatul favorabil lui Alexandr Stoianoglo nu arată „neapărat că ar fi anti-europeni”, însă este „ținta preferată a dezinformării venită din Federația Rusă, fie de oligarhi fugiți din Republica Moldova, fie de actori politici care fac propagandă pe rețelele de socializare.

„Marea Problemă în Găgăuzia este că întotdeauna autoritățile de la Chișinău, fie pro-rușii care au fost la putere la Chișinău, fie i-au lăsat neintegrați, fie nu au făcut nimic pentru integrarea lor. Nu au încurajat programe de învățare a limbii române. Pe de altă parte, guvernările pro-europene doar asistă știind că acolo nu este niciodată bazinul lor electoral. Însă trebuie menționat că în ultimii patru ani Maia Sandu și PAS au încercat să apropie Găgăuzia de Chișinău, să o integreze din punct de vedere cultural, politic. Maia Sandu chiar a fost și a făcut vizite în Găgăuzia și, în același timp, au încercat să dea mai multe fonduri pentru programele de învățare a limbii române atât în școli, cât și pentru profesori. Însă chestiunea este într-un stadiu extrem de incipient și anul ăsta cererea părinților a depășit foarte mult oferta pe care puteau să o facă autoritățile de la Chișinău”, a mai explicat Ileana Racheru, arătând că, în același timp, Chișinăul nu a reușit să adopte măsuri eficiente pentru limitarea propagandei din regiune.

Negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană

Ileana Racheru a mai subliniat că după încheierea perioadei de screening, cunoscut și ca examinarea analitică a acquis-ului Uniunii Europene, ar trebui să înceapă negocierile punctuale pe cele 33 de capitole privind domeniile pe care trebuie să lucreze Republica Moldova pentru a adera.

Ultimul raport anual de extindere venit de la Comisia Europeană arată că statul a făcut constant progrese în toate domeniile care acoperă cele 33 capitole de negocieri, astfel că este preconizată o începere iminentă a negocierilor de aderare propriu-zise, după deschiderea formală din iunie.

Schimbările necesare în Republica Moldova

Istoricul Cosmin Popa a explicat pentru Ziare.com că misiunea șefei de stat constă acum într-o „deputinizare a țării”, care se traduce prin schimbarea administrației, dar și a politicienilor, astfel că este foarte important ca Maia Sandu să fie sprijinită de statele vecine și partenerii europeni.

„Integrarea în Europa țării din fostul spațiu sovietic nu va funcționa așa cum a funcționat integrarea europeană a fostelor state comuniste, unde exista un consens cu privire la această direcție (n. red. de aderare la Uniunea Europeană). În Republica Moldova un consens nu există și nici nu va exista din cauza faptului că aici nu avem de-a face cu atitudini politice, aici avem de-a face cu o delimitare care în general traversează o linie de demarcație etnică și lingvistică”, a explicat istoricul Cosmin Popa.

Cu cine face alianță Putin pentru a câștiga competiția cu SUA în domeniul inteligenței artificiale

Președintele Vladimir Putin a declarat miercuri, 11 decembrie, că Rusia va colabora cu partenerii din cadrul BRICS și alte state pentru a dezvolta inteligența artificială, într-o încercare...

Viktor Orban minte, acuză Ucraina. Kievul nu a discutat cu Moscova despre un armistițiu de Crăciun. "Ca întotdeauna, partea ungară nu a discutat cu noi"

Reprezentanții Ucrainei au afirmat miercuri, 11 decembrie, că nu s-a "discutat" cu Viktor Orban despre o posibilă încetare a focului de Crăciun cu Rusia şi nici despre un schimb important de...