Manfred Weber (PPE): Cazul Kovesi este un semn ca in Romania sunt probleme. Articolul 7 e insuficient - Interviu

Uniunea Europeana are nevoie de un mecanism nou si independent politic, cu sanctiuni serioase - taierea fondurilor europene e una dintre ele- atunci cand un guvern national indeparteaza tara de la drumul democratic. Este o propunere pe care Manfred Weber, candidatul popularilor la sefia Comisiei Europene, o face, si dupa ce Guvernul de la Bucuresti a ignorat avertismentele europene atat in ceea ce priveste Legile Justitiei, cat si in campania de denigrare a Laurei Codruta Kovesi.

Manfred Weber a acordat un interviu Ziare.com la Strasbourg, cu o zi inainte de a doua runda de negocieri intre Parlament si Consiliu, pentru conducerea Parchetului European, unde Kovesi ramane cu prima sansa. Cu atat mai paradoxala, spune Weber, e atitudinea guvernului roman.

Ideile principale:

- UE are nevoie de un mecanism independent asupra statului de drept, in interiorul Uniunii Europene. Evaluarea ar trebui sa urmeze trei criterii: lupta impotriva coruptiei, independenta sistemului judiciar si independenta presei. Aceste trei elemente sunt esentiale pentru o societate moderna, deschisa si democratica.

- Putem sa ne gandim la un mecanism care sa opreasca finantarile europene intr-un astfel de caz, dar acestea vor trebui compensate de la bugetele nationale. Deci cei care se bazeaza pe finantari, fermierii de exemplu, isi vor primi banii, nu vor pierde nimic, Guvernul este cel care va fi silit sa gasesca solutiile de compensare.

Asta inseamna ca va trebui sa punem presiune pe guvernele in exercitiu.

Pe de alta parte, trebuie sa spun ca guvernele nu sunt cazute din cer, ci sunt rezultatul unei majoritati politice din tara respectiva.

- Cazul Kovesi este un semn ca in Romania sunt probleme. In mod normal, intr-o tara precum Romania, Guvernul ar trebui sa fie mandru ca primul procuror european sa fie o personalitate din Romania, cu credibilitate, cu atuuri puternice, care a convins o comisie precum LIBE sa o sustina.

Manfred Weber, propuneti un nou mecanism prin care statul de drept sa fie protejat in Uniunea Europeana. Va intreb direct, Articolul 7, unde avem deja declansata o procedura pentru Ungaria si Polonia, nu mai este el suficient?

Este un instrument important si trebuie sa-l pastram, sa-l facem cat mai puternic cu putinta. Dar exista impresia ca nu produce rezultatele dorite si nu suficient de repede. De aceea, avem nevoie de un mecanism independent asupra statului de drept, in interiorul Uniunii Europene. Inainte de toate independent de partidele politice, deoarece statul de drept este o problema fundamentala, nu are nimic de a face cu politicile de partid.

Avem nevoie de o evaluare independenta, anual, asupra fiecarei tari membre, nu doar asupra membrilor cei mai noi, ci si asupra celor vechi. Pot sa promit ca, in calitate de presedinte al Comisiei Europene, voi aduce in discutie toate problemele pe care acesti experti ni le vor semnala si le voi pune pe masa Curtii Europene de Justitie.

Detaliati-ne pe scurt cum va functiona acest mecanism. Cum va reusi acest comitet, format din experti independenti, sa deschida un dosar unei anumite tari.

Mai intai va fi o evaluare, bazata pe observatii si pe verificari asupra situatiei din fiecare tara. In opinia mea, aceasta ar trebui sa aiba loc anual, in ceea ce priveste fiecare tara, iar in compunerea echipei de experti ar trebui sa intre fosti judecatori din Curtea Europeana de Justitie sau din Inaltele Curti nationale, experti cu un mare experienta in domeniul juridic.

Evaluarea ar trebui sa urmeze trei criterii: lupta impotriva coruptiei, independenta sistemului judiciar si independenta presei. Aceste trei elemente sunt esentiale pentru o societate moderna, deschisa si democratica.

In calitate de presedinte al Comisiei, voi infiinta - fara a avea nevoie de modificari legislative sau de o legislatie speciala in acest sens - acest comitet de observatori si va promit ca toate problemele pe care acestia le considera importante vor genera automat o procedura de infringement care va fi adusa in fata Curtii Europene de Justitie.

Curtea Europeana de Justitie este o institutie respectata, dincolo de toate dezbaterile pe care le vedem in tarile noastre. Deciziile sale sunt acceptate si valide in toate tarile membre, nu pot fi puse la indoiala. Cand e vorba de discutii in Comisie sau in Parlamentul European, pot interveni politicile de partid, de aceea, avem nevoie de un mecanism independent.

Asta va fi propunerea mea: un comitet independent de observatori, Comisia va prezenta concluziile lor catre Curtea Europeana de Justitie, iar eu imi pun toata increderea in forta Tratatului de la Lisabona si in deciziile Curtii.

In concluzie, articolul 7 este insuficient pentru ca nu duce la sanctiuni care sa determine cu adevarat un stat membru sa revina pe drumul democratic. In mecanismul pe care il propuneti, sanctiunile inseamna, in general, oprirea finantarilor europene acolo unde au fost identificate probleme. Reprosul, sa il numesc astfel, este ca in felul acesta sunt pedepsiti cetatenii, adica beneficiarii, nu guvernele care au incalcat regulile statului de drept. Cum se va evita asta?

Putem sa ne gandim la un mecanism care sa opreasca finantarile europene intr-un astfel de caz, dar acestea vor trebui compensate de la bugetele nationale. Deci cei care se bazeaza pe finantari, fermierii de exemplu, isi vor primi banii, nu vor pierde nimic, Guvernul este cel care va fi silit sa gaseasca solutiile de compensare.

Asta inseamna ca va trebui sa punem presiune pe guvernele in exercitiu. Obiectivul meu este sa evit sa sufere oamenii care sunt beneficiarii finali ai banilor.

Pe de alta parte, trebuie sa spun ca guvernele nu sunt cazute din cer, ci sunt rezultatul unei majoritati politice din tara respectiva. Cetatenii din acolo trebuie sa constientizeze ca se intampla ceva in neregula, ca lucrurile evolueaza in sens negativ, bineinteles fara a suferi direct de pe urma taierilor de fonduri europene.

Recent, si ministrul german de Externe a mentionat taierea fondurilor europene pentru statele cu probleme legate de statul de drept. Cat de avansate sunt, de fapt, discutiile politice pe aceasta tema?

Exista o discutie foarte ampla in acest moment, iar eu ma bucur ca propunerile mele au ecou in spatiul public.

Si Parlamentul European a redactat o rezolutie pe aceasta tema, deoarece toata lumea vede lipsa de angajament pe care o au simplele declaratii si luarile de pozitie si se simte nevoia unor metode mai eficiente de actiune.

Subliniez din nou ca, desi ma bucur de sustinerea de care aminteam, pentru mine este important ca mecanismul sa fie unul independent. Socialistii au propus ca tarile sa se evalueze intre ele, dar eu nu cred ca un asemenea mecanism va putea functiona. Este nevoie sa fie implicati judecatori independenti, cu experienta si cu determinarea de a face o astfel de munca.

Romania este unul dintre statele care v-au determinat sa faceti aceasta propunere, alaturi de Ungaria si Polonia. In cazul ultimelor doua, am vazut ca procedura de declansare a Art. 7 a fost activata. Nu si in cazul Romaniei. De ce? Sta Romania mai bine, pare a fi recuperabila?

In acest moment, exista discutii in desfasurare intre Uniunea Europeana si Romania. In cazul Poloniei si Ungariei, au avut deja loc discutii, dar care nu au dus la niciun rezultat. Polonia chiar a refuzat sa participe la astfel de discutii.

In aceste situatii, cand nu exista vointa de a se ajunge la un compromis, nu mai poate fi evitat Articolul 7.

Asta a fost si pozitia mea si cand Parlamentul a activat Articolul 7 in cazul Ungariei, tot din cauza refuzului acestei tari de a ajunge la un acord.

Daca Romania ar fi din nou in situatia de a solicita aderarea la UE, credeti ca ar mai fi acceptata?

Este o intrebare grea. Avem acum multe mijloace de a obliga o tara sa urmeze criterii stricte privind statul de drept, daca vrea sa adere la UE. Dar nu avem la fel de multe mijloace sa determinam o tara membru sa pastreze statul de drept.

Tocmai de aceea avem nevoie de acest nou mecanism pe care il propun. Pentru toata Europa, fara nicio diferenta intre Nord, Sud, Est sau Vest, intre tarile bogate si cele mai sarace, aceasta este o chestiune fundamentala: oamenii isi doresc sa traiasca in state moderne, in care sa se respecte regulile.

Totusi, nu putem vorbi despre o diferenta substantiala intre Est si Vest, de vreme ce, iata, cele trei state care pun probleme UE provin din fostul spatiu comunist? Chiar daca, de regula, se evita aceasta precizare. Este acest clivaj Est-Vest o explicatie falsa, facila?

Nu este o explicatie valida. Luati cazul Maltei, unde am avut un jurnalist asasinat. Ancheta nu merge deloc bine, iar cei de la Reuters au scris despre conexiunile la nivel inalt cu Mafia. Apoi, exista coruptie si in tarile membre vechi, exista foarte multe semne de intrebare si acolo. In multe tari functionarea sistemului judiciar are tot felul de probleme.

Ar trebui sa ne oprim sa ne acuzam unii pe altii in Europa. Nu este vorba de Est versus Vest, este vorba de o problema fundamentala: peste tot oamenii vor ca statul in care traiesc sa fie unul modern si corect.

Si apoi nu putem sa mergem in fata celorlalte tari din afara Europei, in Africa sau China, si sa vorbim despre felul nostru de a trai si despre valorile noastre, fara a putea sa garantam ca le implementam pe deplin, intr-un mod corect, in toata Europa.

Ati fost recent la Bucuresti, la un summit al PPE. Cum evaluati Romania, la trei luni de la rezolutia privind statul de drept? Au reusit autoritatile sa rezolve problemele semnalate in rezolutie sau din contra?

Sunt multe intrebari care sunt acum pe masa si sunt multe evolutii noi. I-am indemnat pe colegii socialisti si liberali sa se implice mai mult in aceasta problema. E timpul ca familiile politice europene sa actioneze, sa-si arate determinarea de a apara valorile comune.

Cazul Kovesi este un semn ca in Romania sunt probleme. In mod normal, intr-o tara precum Romania, Guvernul ar trebui sa fie mandru ca primul procuror european sa fie o personalitate din Romania, cu credibilitate, cu atuuri puternice, care a convins o comisie precum LIBE sa o sustina. Eu cred ca este o onoare pentru Romania sa aiba pe cineva care sa atraga sustinerea larga a politicienilor europeni. M-as fi asteptat ca Guvernul sa o sustina.

Cum evaluati sansele doamnei Kovesi? Miercuri va avea loc a doua runda de negocieri intre Parlament si Comisie.

Pozitia Parlamentului este clara: o sustinem, majoritatea in favoarea ei a fost evidenta, iar acum asteptam rezultatul negocierilor. Si ceilalti candidati erau foarte calificati, ceea ce face cu atat mai surprinzatoare retinerea guvernului roman in a o sustine.

Un argument adus de critici este ca nici Germania nu si-a sustinut candidatul. Parlamentarii germani din LIBE au votat pentru Kovesi.

Cu atat mai mult, romanii ar trebui sa se bucure si sa inteleaga cat de mare a fost sprijinul pentru candidatura lui Kovesi, daca si germanii au votat pentru ea. A fost dovada ca a avut o prezentare foarte buna, foarte convingatoare si a lasat impresia ca e o oportunitate foarte buna ca primul procuror european sa vina din Romania.

Eu nu gandesc in primul rand in termeni de apartenenta nationala, ci ma orientez dupa calificarile oamenilor si dupa ce au facut in trecut.

PPE a decis nu sa excluda, ci sa suspende partidul lui Viktor Orban, Fidesz. Multi, in primul rand domnul Orban, au prezentat acest rezultat ca unul de compromis, mai curand pentru a raspunde celor care acuzau PPE de lipsa de actiune. Se poate spune ca PPE i-a dat lui Orban o a doua sansa?

Decizia a fost una foarte ferma. Suspendare inseamna ca Fidesz nu mai are drept de vot, nu mai poate propune candidati pentru posturi, nici macar nu mai are voie sa participe la intalnirile din cadrul PPE. La summitul PPE au venit lideri precum Klaus Iohannis si Angela Merkel, dar Viktor Orban nu a fost invitat sa stea la acea masa. Este un semn puternic ca Orban nu mai participa la deciziile PPE, nu mai are dreptul sa se pronunte asupra viitorului acestuia.

Nu exista un alt mod de a pune o presiune mai puternica asupra unui membru.

Si amintiti-va ca in septembrie anul trecut, PPE a votat in favoarea declansarii Articolului 7 in cazul Ungariei, iar fara acest vot nu se putea obtine majoritatea necesara adoptarii deciziei.

Pozitia noastra este clara: nu permitem nimanui, nici macar unui membru al nostru, sa atace statul de drept, iar Fidesz trebuie sa-si schimbe cursul. Vreau sa vad aceeasi pozitie din partea socialistilor cu privire la colegii lor romani. Pana una alta, nu vad pe nimeni actionand in sensul Articolului 7 sau al suspendarii calitatii de membru. Si ei trebuie sa clarifice daca tin la principii sau nu.

Ati avut ocazia sa discutati cu colegii socialisti, aici sau in Bruxelles, despre acest subiect?

Discutam des, dar nu voi comenta discutiile private.

Avem acest dialog chiar inainte de alegeri. Care sunt mizele acestor alegeri si care vulnerabilitatile?

Alegerile din 26 mai sunt un eveniment democratic foarte important pentru Europa. 400 de milioane de europeni sunt chemati sa voteze pentru Parlamentul lor. Oamenii simpli vor decide, nu elitele, nu politicienii, nu diplomatii, birocratii sau mass-media.

Si oamenii trebuie sa se gandeasca la doua lucruri. Mai intai: trebuie sa urmam calea britanicilor, sa cedam in fata populistilor, care vor sa distruga Europa, sa o divizeze? Este lupta pe care o duc nationalistii sau suveranistii, insa eu cred ca este de o mie de ori mai bine sa reformezi Europa decat sa o distrugi. Asta e ceea ce vreau eu sa fac: sa deschid un nou capitol pentru Europa, o noua cale.

Al doilea criteriu ar fi directia in care oamenii vor sa mearga Europa: catre stanga, catre dreapta nationalista sau catre calea de centru, a crestin-democratilor din PPE, a PNL in Romania.

Calea PPE este calea de mijloc, o cale onesta, corecta, si, sper eu, una care va convinge. Noi venim cu o oferta foarte concreta, cu promisiuni concrete. Spre exemplu, legat de Turcia, noi ne dorim sa ramana un partener apropiat al UE, dar nu poate deveni membru. Sau legat de imigratia ilegala din Africa pe care ne dorim sa o oprim prin punerea in aplicare a unui plan Marshall.

Nu in ultimul rand, noi promitem ca vom munci si vom lupta ca in Europa nimeni sa nu mai fie nevoit sa-si paraseasca regiunea in care traieste, din ratiuni pur economice, pentru un job mai bine platit. Vom lupta pentru o Europa in care conditiile de trai sa fie la fel pentru toata lumea, in asta credem si pentru asta vom folosi fondurile regionale.

Acestea sunt si obiectivele pentru care candidez pentru calitatea de presedinte al Comisiei, pentru a lucra pentru oameni.

Se vorbeste la fiecare alegeri, din Europa sau chiar din SUA, despre amestecul Rusiei. Are UE mecanisme sa se protejeze?

Aceasta este una dintre problemele cu care ne-am lovit la multe alegeri, inclusiv in cazul referendumului pentru Brexit. Trebuie in primul rand sa constientizam societatea de acest pericol, deoarece traim intr-o societate moderna, deschisa si ne bazam pe capacitatea oamenilor de a intelege. Ce putem face este sa ii avertizam asupra pericolului generat de fake-news si de dezinformare.

Intr-o societate libera statul nu poate controla totul, insa oamenii trebuie sa fie informati corespunzator despre aceasta problema.

Iar in al doilea rand trebuie sa responsabilizam companiile din social-media sa actioneze, sa opreasca fenomenul conturilor false, noi estimam ca exista 90 de milioane de conturi false create din Rusia, un lucru total inacceptabil. Si asta va fi o problema si pentru afacerea celor precum Facebook, deoarece nu vor mai putea garanta care conturi sunt false si care nu.

Pe termen lung, trebuie sa ne gandim la implementarea unei politici europene de digitalizare, care sa protejeze valori precum dreptul la viata privata sau dreptul de copyright. Nu imi doresc un Internet de tipul Vestului Salbatic, dar nici unul de tip chinezesc, de control al propriilor cetateni. Imi doresc unul de tip european, in care datele personale sa fie protejate.

Sper ca toata lumea intelege ca aceste lucruri sunt posibile doar cand Europa actioneaza unita, pentru ca nici tari precum Franta sau Germania nu pot face toate aceste lucruri singure. Suntem puternici doar cand suntem impreuna.

Mai mult de jumătate dintre români votează la europarlamentare cu candidatul preferat la primărie. Ce procente ar putea obține partidele SONDAJ

PSD este creditat cu 28,4% din intenţiile de vot la alegerile pentru consiliile locale, PNL cu 26,7%, AUR cu 14,4%, conform unui sondaj realizat de INSCOP la comanda News.ro, în luna aprilie,...

Respect, d-le Cîrstoiu: "un medic nu abandonează niciodată"! Câți antreprenori gândesc la fel?

Nu l-am cunoscut niciodata pe medicul Cirstoiu, nu am avut nicio legatura ce el. In schimb, ca si voi, am avut ocazia sa-l vad la lucru pe scena politica damboviteana. Dupa parerea mea, responsabil...