MK: Kogălniceanu, noul Ramstein de la Marea Neagră

La Conferința de la München, România s-a trezit pusă la zid de partenerii strategici și apoi ignorată de aliații europeni. Dar în România, notează revista Stern, continuă construcția celei mai mari baze NATO din Europa.

Peste o săptămână, luni, pe 24 februarie 2025, se împlinesc trei ani de la declanșarea invaziei rusești pe scară largă în Ucraina. Momentul a transformat dramatic situația de securitate în Europa de Răsărit, inclusiv în România. Dacă, după trei ani și o schimbare de administrație la Washington, relațiile strategice transatlantice stau în fața multor necunoscute, în podișul din apropierea litoralului Mării Negre, la Mihail Kogălniceanu, se lucrează la construcția celei mai mari baze militare pe care Alianța Nord-Atlantică a avut-o vreodată în Europa. Revista germană Stern caută să explice rolul acestui nou „Ramstein”.

MK: de la milităria de tip sovietic, prin rugină, la bombardiere americane

Folosită în timpul Războiului Rece, unitatea militară aflată în satul situat în vecinătatea portului Constanța a zăcut niște ani buni în paragină, până la începutul mileniului, când s-au instalat aici mai întâi soldați de peste Ocean, apoi și din jumătatea vestică a Europei.

Acum, povestește publicația germană, hangarele adăpostesc avioane de luptă F16 ale armatei române. Au aterizat aici chiar și două bombardiere americane B-52, concepute pentru a transporta arme nucleare. De pe pista de la Kogălniceanu decolează de asemenea aparatele de luptă finlandeze F18 și Typhoonurile britanice cu misiunea de a monitoriza aerian flancul de sud-est al NATO. ”Asta nu este nimic în comparație cu ceea ce urmează”, remarcă autorii articolului publicat de revista germană cu simpatii liberale de stânga.

Mihail Kogălniceanu este un personaj istoric prea puțin cunoscut de străini. Așa că au ales să îi spună locului, simplu, MK. Când va fi gata, MK se va întinde pe 3000 de hectare, dublu față de cea mai mare bază NATO de până acum din Europa, cea de la Ramstein, din landul sud-vest german Renania-Palatinat.

Kogălniceau, Nebraska

Un astfel de amplasament militar schimbă soarta unei întregi regiuni, după cum se poate observa în Germania, la 20 de minute de mers cu mașina de Kaiserslautern. ”Ramstein, Renania-Palatinat ar putea fi la fel de bine Ramstein, Nebraska”, remarcă jurnaliștii revistei publicate de grupul Gruner + Jahr, și enumeră denumirile câtorva dintre obiectivele din localitatea germană: ”North Chapel, Sports Field, Ramstein Highschool - totul în limba engleză, pentru ca soldații să simtă cât mai puțin că nu se află în patria lor”.

La fel ca în Germania, pe lângă întreaga infrastructură militară, în jurul bazei din apropierea Constanței ”vor fi grădinițe, școli, magazine, spitale, tot ce este necesar, asigură comandantul MK Nicolae Crețu”, Vor locui aici, până în 2040, zece mii de militari și familiile lor.

Interese rusești în Marea Neagră

La ce folosește această investiție românească de 2,7 miliarde de dolari? România este una din porțile de agresiune ipotetică a Rusiei împotriva NATO. Chiar dacă nu are graniță comună cu Rusia, Crimeea anexată este la nici 400 de kilometri de litoralul românesc. Din Crimeea, navele de război ale lui Putin pot ajunge în scurt timp la gurile Dunării, cum au făcut-o deja la începutul războiului în februarie 2022, când două crucișătoare au bombardat Insula Șerpilor, teritoriu ucrainean, și au ocupat-o pentru câteva luni. De pe insulă până la țărmul românesc, explică Stern, sunt doar douăsprezece mile marine (puțin peste 20 de kilometri).

Și explicațiile continuă: ”Kremlinul vede Marea Neagră ca zonă istorică de influență și exercită și presiune economică aici”. Aceasta înseamnă, din perspectivă rusească, ”controlul unor orașe portuare importante și o blocare a rutelor maritime”. S-a văzut la începutul războiului, când statele africane au suferit în urma paralizării exporturilor de cereale ucrainene.

Avertismente ignorate

Fostul președinte al României Traian Băsescu a încercat, de-a lungul mandatelor sale, să le explice omologilor aliați vulnerabilitatea regiunii. A lansat și sintagma ”Marea Neagră, lac rusesc”. Succesorul său, Klaus Iohannis, instalat la Palatul Cotroceni în anul anexării Crimeei, a insistat, în primul mandat, pe importanța flancului sud-estic. A lansat și formatul ”București 9”, de consultări între statele NATO din partea de Europă ce se întinde între Marea Baltică și Marea Neagră, pentru a atrage atenția asupra riscurilor.

La Kogălniceanu, scrie Stern, ”planurile de extindere a vechii baze sovietice erau gândite de multă vreme, cel puțin din 2014, când Rusia a anexat Crimeea”. Dar, adaugă revista germană, ”strategii NATO nu i-au acordat (României - n.red.) prea multă atenție” până la atacul lui Putin din 2022. Din acest moment s-a înțeles că ”dimensiunea și, mai presus de toate, locația MK sunt menite să simplifice logistica în cazul unei apărări și să țină Rusia la distanță în timp de pace”.

Agresorul de sub geam

Distanța asta față de Rusia cea de fapt agresivă nu este probabil niciunde atât de mică: dronele Kremlinului care atacă regiunea ucraineană Odesa cad în mod repetat pe pământ românesc, ”oamenii din orășelul Tulcea pot vedea războiul privind pe fereastră”. Baza de la MK ”vrea să transmită ceva inamicului” dar și să le spună localnicilor speriați că ”suntem aici pentru voi”, notează Stern în articolul publicat duminică, 16 februarie 2025. Documentarea și redactarea s-au făcut, probabil, înainte ca președinții Statelor Unite și Rusiei să discute la telefon și, cu siguranță, înainte de Conferința pentru securitate de la München. Intervențiile reprezentanților Casei Albe în capitala bavareză au stârnit îndoieli față de angajamentul american în Europa și față de calitatea Rusiei de ”inamic” al Statelor Unite.

Teama de război și tonul belicos al Moscovei

Există, în schimb, alte certitudini peste care Stern a dat răsfoind un studiu publicat de fundația social-democrată Friedrich Ebert: aproape 60% dintre românii cu vârste între 14 și 29 de ani se tem de un război iminent - mai mult decât oriunde altundeva în regiune. Cu atât mai mult cu cât, ”deloc surprinzător”, mesajele critice ale Rusiei au fost și foarte belicoase, iar publicația germană le recapitulează: ”Cu cât baza este mai aproape de graniță, cu atât este mai probabil ca aceasta să fie una dintre primele ținte ale loviturilor de răzbunare (...) Clubul suicidal NATO îi va atrage pe civili obișnuiți în astfel de aventuri care ar putea sfârși foarte rău pentru familiile și copiii lor”.

Articolul din Stern se încheie cu sinteza recentei epopei electorale din România. Succesul lui Călin Georgescu, care afirmase că baza de la Kogălniceanu este pregătită anume în mare taină pentru a servi la un viitor atac asupra Rusiei, are de-a face mai mult cu lipsa perspectivelor economice ale votanților decât cu scepticismul NATO, cred jurnaliștii germani, bazându-se pe sondaje care indică o susținere de 90% a orientării politice și militare către Occident față de doar patru la sută care ar alege ca prieteni Rusia și China.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Retragerea SUA de la baza aeriană Kogălniceanu, cerută într-o revistă apropiată de lumea Trump. "A venit vremea să decuplăm România". Călin Georgescu, printre motive

Una dintre revistele apropiate de Donald Trump și de tipul lui de conservatorism a publicat un articol care lansează o propunere periculoasă pentru securitatea României și a NATO. „A venit...

"Nu dau doi bani pe interdicţia lor". Șoșoacă, replică violentă după ce nu mai are voie să intre în Ucraina. "SBU e acel serviciu care organizează asasinate în străinătate"

Diana Şoşoacă, preşedinta SOS România, a afirmat luni seară, 17 martie, referitor la interdicţia de a intra pe teritoriul Ucrainei, că acest lucru îi era interzis şi înainte, dar că nu...