Cazul milionarului Marian Iancu, condamnat la 14 ani de inchisoare in dosarul RAFO-Carom, schimba legea in cazul denunturilor

Autor: Ionel Stoica - Redactor-sef adjunct Ziare.com
Luni, 06 Aprilie 2020, ora 08:26
16094 citiri
Cazul milionarului Marian Iancu, condamnat la 14 ani de inchisoare in dosarul RAFO-Carom, schimba legea in cazul denunturilor

Un infractor care denunta o alta infractiune pentru ca pedeapsa sa-i fie redusa la jumatate nu poate beneficia de aceasta prevedere in cazul in care cere sa-i fie redusa o decizie definitiva de condamnare.

Doar magistratul care pronunta hotararea definitiva poate aplica aceasta reducere si doar daca considera ca sunt indeplinite conditiile legale.

Astfel ar putea fi sintetizata o decizie a completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Inalta Curte, din 13 februarie, care a fost publicata abia acum in Monitorul Oficial. "Dispozitiile art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protectia martorilor, republicata, nu reprezinta o cauza de micsorare a pedepsei in sensul art. 598 alin. (1) lit. d) din Codul de Procedura Penala," au decis judecatorii.

Decizia a fost luata in urma unei sesizari facute de magistratii Curtii de Apel Bucuresti, care judecau o cerere a milionarului Marian Iancu, condamnat la 14 ani de inchisoare in dosarul RAFO-Carom, dupa ce a fost gasit vinovat de inselaciune si spalare de bani.

Celebrul articol 19 din Legea 682/2002 stipuleaza ca martorii care au comis o infractiune grava, iar inaintea sau in timpul urmaririi penale ori al judecatii denunta si faciliteaza identificarea si tragerea la raspundere penala a altor persoane care au savarsit astfel de infractiuni, beneficiaza de reducerea la jumatate a limitelor pedepsei prevazute de lege.

Articolul 598 din Codul de Procedura Penala, contestatia la executare, prevede la litera d) cand aceasta poate fi facuta: cand se invoca amnistia, prescriptia, gratierea sau orice alta cauza de stingere ori de micsorare a pedepsei.

Sentinta de 6 ani, redusa la 3 ani si 6 luni

Anterior acestei decizii, au existat cazuri in care VIP-uri condamnate definitiv deschideau procese avand ca obiect "contestatie la executare", aratau ca au facut denunturi si beneficiau de reducerea pedepsei, chiar daca aceasta era definitiva.

Un caz celebru este cel al fostului primar din Piatra Neamt, Gheorghe Stefan, zis Pinalti, care a facut denunturi in mai multe dosare penale.

Desi a fost condamnat definitiv la 6 ani de inchisoare in dosarul Microsoft, fostul edil a facut o contestatie la executare si a cerut reducerea pedepsei. Initial, Tribunalul Dambovita a respins solicitarea, dar Curtea de Apel Ploiesti i-a admis cererea si i-a redus condamnarea din Dosarul Microsoft la 3 ani si 6 luni de inchisoare.

Iata cazul lui Pinalti- Gheorghe Stefan scapa de aproape jumatate de pedeapsa dupa denunturile facute la DNA in Dosarul Microsoft

Cazul lui Marian Iancu

Dupa cum spuneam, Inalta Curte a dezlegat aceasta problema de drept intr-un dosar in care se judeca o cerere similara formulata de milionarul Marian Iancu. In decembrie 2018, Tribunalul Bucuresti a respins ca neintemeiata cererea omului de afaceri, dar acesta a contestat hotararea la Curtea de Apel Bucuresti, potrivit portalului instantelor.

Curtea de Apel Bucuresti a sesizat Inalta Curte in acest caz.

Iancu sustinea ca, anterior solutionarii definitive a proceselor penale derulate impotriva sa, el a formulat un denunt in data de 13 octombrie 2005, inregistrat la Dosarul penal nr. 111/D/P/2004, iar prin Ordonanta din 13 iunie 2006 s-a dispus disjungerea cauzei ce a facut obiectul denuntului si s-a dispus continuarea cercetarilor intr-un dosar penal nou-format, respectiv nr. 225/D/P/2006.

Voia injumatatirea pedepsei

Iancu spunea ca, odata ce a facut denunt, ar trebui sa-i fie recunoscut beneficiul prevazut de art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protectia martorilor, adica injumatarirea pedepsei.

"Tribunalul a retinut ca solicitarea nu este intemeiata, intrucat pe calea contestatiei la executare se pot invoca doar aspecte ce vizeaza executarea pedepsei si nu se poate efectua vreo reindividualizare judiciara, situatie ce presupune o reanalizare a fondului cauzei si incalcarea principiului autoritatii de lucru judecat," explica Inalta Curte, in motivarea deciziei.

Magistratii au precizat ca institutia contestatiei la executare nu este o cale de atac extraordinara, ci este un mijloc procesual, cu caracter jurisdictional, care poate fi folosit inainte de punerea in executare a hotararii penale definitive in anumite cazuri:

- Daca s-a ivit un incident prevazut de lege pana in acest moment, in cursul executarii pedepsei;

- Daca incidentul s-a ivit in perioada executarii si chiar dupa ce s-a executat pedeapsa, dar in legatura cu executarea ei.

Prin urmare, este un mijloc procesual de a se asigura punerea in executare a hotararii penale definitive in conformitate cu legea, prin aplicarea acelor dispozitii de drept penal si de drept procesual penal care se refera la executarea unei condamnari penale, astfel ca pe calea contestatiei la executare nu se poate schimba sau modifica solutia care a capatat autoritate de lucru judecat.

Cand cineva trebuie tras la raspundere

Tribunalul a explicat ca nu este de ajuns sa faci un denunt, trebuie ca in baza plangerii sa se fi format un dosar penal, persoanele vinovate sa fie trase la raspundere.

Magistratii au mai motivat ca prevederile art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protectia martorilor constituie un caz de modificare a limitelor pedepsei prevazute de lege, dar ca incidenta acestor dispozitii legale poate fi invocata doar cu ocazia judecarii cauzei in fond sau in caile ordinare de atac, astfel ca instanta sa poata aprecia "daca in raport cu denuntul formulat s-au putut descoperi si trage la raspundere penala persoanele care au savarsit infractiunile aratate de denuntator, in niciun caz pe calea contestatiei la executare, dupa ce denuntatorul a fost condamnat printr-o hotarare definitiva si se afla deja in executarea pedepsei."

"Tribunalul a retinut ca aplicarea dispozitiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protectia martorilor, republicata, referitoare la beneficiul reducerii la jumatate a limitelor de pedeapsa reprezinta, in esenta, o chestiune de fond care trebuie avuta in vedere la individualizarea judiciara a pedepsei, neputand fi invocata pe calea contestatiei la executare, cererea formulata de petent fiind in consecinta respinsa ca neintemeiata," prezinta Inalta Curte datele din proces.

Puterea lucrului judecat

Acelasi punct de vedere l-a avut si Inalta Curte.

"Ramanerea definitiva a unei hotarari judecatoresti produce un efect pozitiv, care constituie temeiul juridic al executarii dispozitivului hotararii si poarta denumirea de putere a lucrului judecat.

De asemenea, tot ca urmare a pronuntarii unei hotarari definitive, se produce un efect negativ in sensul ca impiedica o noua urmarire si judecata pentru faptele si pretentiile astfel solutionate, fapt care a consacrat regula ne bis in idem (este o doctrina juridica in sensul ca nicio actiune in justitie nu poate fi instituita de doua ori pentru aceeasi cauza - n.red.), cunoscuta sub denumirea de autoritate a lucrului judecat," motiveaza Inalta Curte.

Intreaga decizie poate fi accesata pe site-ul Inaltei Curti.

Citeste si:
Cum a fost înlocuit pe tăcute Tudorel Toader în Comisia de la Veneția. Cine îi va lua locul
Cum a fost înlocuit pe tăcute Tudorel Toader în Comisia de la Veneția. Cine îi va lua locul
Fostul ministru al Justiției Tudorel Toader a fost înlocuit din poziția de reprezentant al României în Comisia de la Veneția după ce mandatul său nu a mai fost prelungit. Mandatul lui...
8 candidați se vor bate pentru șefia USR. Cine i-ar putea lua locul lui Cătălin Drulă după alegerile din iulie
8 candidați se vor bate pentru șefia USR. Cine i-ar putea lua locul lui Cătălin Drulă după alegerile din iulie
USR a informat că opt membri ai formaţiunii s-au înscris în cursa internă pentru şefia partidului. Alegerile vor avea loc la începutul lunii iulie. Cei opt candidaţi înscrişi în cursa...