Cum a ajuns Vanghelie dator lui Ponta cu 80.000 de euro. Instanța a tras linie între „declarațiile politice” și cele „ofensatoare” - MOTIVARE

Luni, 08 August 2022, ora 21:45
3211 citiri
Cum a ajuns Vanghelie dator lui Ponta cu 80.000 de euro. Instanța a tras linie între „declarațiile politice” și cele „ofensatoare” - MOTIVARE
Victor Ponta l-a dat în judecată pe Marian Vanghelie, de la care a obținut în primă instanță daune de 80.000 de euro. FOTO: Ionuț Mureșan

Scandalul început în 2019 între Victor Ponta și Marian Vanghelie se va tranșa defintiv la Curtea de Apel București pe data de 7 octombrie.

Fostul premier a reputat o primă victorie la Tribunalul București, care l-a obligat pe Marian Vanghelie să-i plătească 80.000 de euro cu titlul de daune de imagine. Fostul edil al Sectorului 5 a spus despre Victor Ponta că „le lua banii oamenilor de afaceri” pe vremea când era premier.

Tribunalul București arată în motivarea hotărârii prin care l-a obligat pe Marian Vanghelie să-i plăteasă daune morale lui Victor Ponta – consultată de Ziare.com – unde se opresc „declarațiile politice” sau afirmațiile făcute în virtutea „dreptului la liberă exprimare” și unde începe răspunderea delictuală.

În acțiunea civilă, Victor Ponta scria că Marian Vanghelie a făcut afirmații denigratoare la adresa lui, preluate și rostogolite ca atare de o parte a presei.

„În fapt, în data de 23 mai 2019, pârâtul (Marian Vanghelie – n.r.) a declarat într-un interviu acordat ştirilor Antena 3, că „Victor Ponta – în fosta calitate a lui de prim-ministru – le lua bani oamenilor de afaceri”, declaraţii ce au fost preluate în conţinutul a două articole de capital.ro cu titlul „Dezvăluiri şocante despre Victor Ponta: Le lua banii!”, precum şi de cotidianul.ro cu titlul: „Spaga de milioane de euro în sediul SRI”. Aceste afirmaţii sunt neadevărate şi tendenţioase şi sunt de natură a aduce grave prejudicii subsemnatului, în calitate de om politic. În prezent este cofondator şi preşedinte al Partidului PRO România şi care consider că se bucura de o popularitate în creştere în rândul românilor. Scopul afirmaţiilor pârâtului în spaţiul public a fost acela de a denigra persoana reclamantului, de a-i aduce prejudicii de imagine şi decredibilizării sale atât în faţa membrilor Partidului PRO România pe care îl conduc cât şi în faţa publicului larg, în încercarea de a-mi ştirbi demnitatea şi reputaţia de care mă bucur în spaţiul public. Toate afirmaţiile sunt cu trimitere directă la persoana reclamantului, iar menţionarea că ar deţine înscrisuri doveditoare în acest sens, face şi mai gravă fapta sa. (…) Nu se poate considera că pârâtul a exprimat un simplu punct de vedere cu privire la o anumită situaţie, ci a „informat” public fapte de corupţie ce ar fi fost săvârşite de reclamantului în timpul mandatului său în funcţia de prim-ministru”, notau avocații lui Victor Ponta în acțiunea depusă în instanță.

Avocații au cerut daune de 80.000 de euro, iar instanța le-a acordat încuantumul solicitat, fapt care rareori se întâmplă într-o asemenea speță. Ultimul cuvânt îl va avea Curtea de Apel București, acolo unde Marian Vanghelie a atacat soluția civilă.

Ce a spus Vanghelie despre Ponta la o oră de maximă audianță

Instanța a parcurs transcriptul interviului dat de Marian Vanghelie pentru a vedea ce a spus exact fostul edil al Sectorului 5 și a reținut următoarele afirmații:

  • „În acest parchet, aceste tipuri de arestări mafiotice care s-au întâmplat, s-au făcut echipe mixte, unde era şi Primul Ministru, dl. Ponta, Victor Viorel Ponta, unde era şi (…), unde erau şi ceilalţi de care vă spun eu: (…), (…) şi aşa mai departe. Au format echipe mixte şi au distrus tot ceea ce însemna din PSD, pe de o parte, şi pe de altă parte, oameni de afaceri care nu mai erau pe placul lor. Le luau banii… şi vorbesc de Victor Viorel Ponta, în calitatea lui, fosta calitate a lui de prim ministru”.
  • Le lua banii oamenilor de afaceri! Pe diverse tipuri! Când a vrut să privatizeze CFR marfă. Ce nu i-a luat bani lui (…)? Şi după aceea a trebuit să se ducă alţi colegi de-ai lui cu banii să îi ducă în sacoşă înapoi? Deci, le-a luat banii. (…) Nici nu ştiu dacă a fost vorba de 5-10-25 de milioane. Vă uitaţi la mine într-un fel. Să ştiţi că chiar sumele astea s-au dat şi Victor Viorel Ponta a luat o sumă foarte mare de la dl. (…). Dacă dânsul vrea sau nu să declare, este problema dânsului. Ştiu că, într-adevăr, după aceea…”.
  • A fost dat înapoi. Doamnă, mă întrebaţi oare dacă am dovezi când (Victor Ponta – n.r.) i-a făcut un dosar doamnei Puvac (n.r. – este vorba despre Hildegard Puwak) pe 35.000 Euro pentru care a avut un contract pe fonduri europene pentru băiatul şi soţul. Să îi bage în puşcărie. El în calitate de şef de conturi… ce favoruri?”. Iar apoi, la întrebarea reporterului: „Dl Vanghelie, aţi spus că Victor Ponta lua banii oamenilor de afaceri”, pârâtul răspunde „Da, doamnă”.
  • Tot în cadrul aceleaşi emisiuni, pârâtul a afirmat că „Dacă vă aduceţi aminte la un moment dat, preşedintele ANAF, dl. Blejnar, la un moment dat, a scos un dosar a lui Victor Ponta, dacă vă aduceţi aminte, că a luat nişte bani de la anumite companii (…). Sponsorizări sau nesponsorizări. Victor Viorel Ponta avea un dialog direct cu ei, personal, vorbea cu ei la telefon. Vorbea cu ei pe e-mail. Le spunea foarte clar că,, Cam atât aş dori să mă ajutaţi, să îmi daţi, pentru că ...”. De exemplu, turneul în Europa ar costa între 70-80 de mii de euro.,, Da, am dovezi. Am dovezi din dosarul celor pe care el, după ce le-a luat banii… oamenii i-au dat banii. Există contractele la dosar, există e-mail-ul dat după e-mail-ul domnului Ponta, exista semnătura domnului Victor Ponta. După care, când a venit la putere i-a arestat. Înţelegeţi? I-a arestat!”.
  • „Da, (banii – n.r.) au fost primiţi de Victor Ponta. În scopul lui personal, eu ştiu? Eu ştiu ce a făcut? Raliul bănuiesc. Nu sunt sigur cum i-a folosit. Înţeleg că nu exista o descărcare, dacă vreţi să mă explic. Să mă exprim puţin economic. Nu exista o descărcare pentru toţi banii. Înţeleg că s-au folosit un pic şi pe alte lucruri, aşa amestecat. Câte un pic din fiecare, înţelegeţi? El nu a intrat nici când l-a arestat pe Nicușor (Constantinescu) de la Constanţa, pentru faptul că nu a plătit telefoanele la Centrul Militar (Zonal), abuz în funcţie şi stă omul ală bolnav în puşcărie. D-l Ponta nu răspunde, că a fost cu socrul lui. Deci vă daţi seama că omul acesta vrea votul din stânga, după ce a omorât toată stânga şi i-a băgat pe toţi în puşcărie. Suntem o ţară, pur şi simplu, numai cu lideri în puşcărie. Înţelegeţi? Şi participă el cu socrul şi cu finul lui. (…) Deci vă daţi seama că este familia. Sicilia? Ce? Sunt mici copii…”.

Motivarea instanței: Până unde se întinde dreptul la liberă exprimare

Judecătorul civil a reținut în motivare că afirmațiile lui Marian Vanghelie cu privire la Victor Ponta nu pot fi calificate ca „opinii”.

Din simpla lectură a afirmaţiilor rezultă că acestea nu au caracterul unor judecăţi de valoare, pârâtul imputându-i reclamantului săvârşirea unor fapte precise, determinate de un grad de pericol social extrem de ridicat, fapte care, în anumite condiţii, pot întruni elementele constitutive ale infracţiunilor de luare de mită, trafic de influenţă, ameninţare, abuz în serviciu, pârâtul mai acuzându-l direct şi în mod repetat pe reclamant că s-ar fi folosit de funcţia sa de prim ministru pentru a influenţa actul de justiţie în scopul precis şi determinat de a trimite oameni de afaceri, adversari politici şi alte persoane incomode pentru persoana reclamantului în închisoare şi că reclamantul face parte din structuri de putere cu caracter mafiot. Însă, nici în decursul interviului şi nici în decursul judecăţii, pârâtul nu a prezentat nicio o dovadă în sprijinul afirmaţiilor sale, lipsite de orice fundament real iar faptul de a acuza anumite persoane implică obligația de a furniza o bază reală suficientă și că inclusiv o judecată de valoare se poate dovedi excesivă dacă este lipsită total de o bază reală”, notează instanța în motivarea hotărârii.

Judecător: „Pârâtul nu a prezentat niciun minim de dovezi în sprijinul afirmaţiilor sale”

Instanța de fond a statuat că Vanghelie nu se poate prevala de prevederile de drept intern sau internațional care reglementează libertatea de exprimare.

„Chiar dacă reţinem că pârâtul a făcut aceste afirmaţii în baza dreptului său la liberă exprimare consacrat de art. 70 al. 1 Cod civil şi de art. 31 din Constituţie, totuşi exerciţiul acestui drept nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine, după cum rezultă din art. 31 al. 6 din Constituţie, iar niciun drept nu poate fi exercitat în scopul de a vătăma sau păgubi pe altul ori într-un mod excesiv şi nerezonabil, contrar bunei-credinţe, după cum rezultă din prevederile art. 15 Cod civil. Este adevărat că limitele criticii admisibile sunt mai ample față de un om politic, vizat în această calitate decât față de un simplu particular: spre deosebire de al doilea, primul se expune inevitabil și conștient unui control atent al faptelor și gesturilor sale atât din partea ziariștilor, cât și din partea masei de cetățeni; în consecință, trebuie să arate o toleranță mai mare. Reclamantul este un om politic, iar activitatea sa politică, acţiunile sale şi probitatea sa morală pot fi considerate ca fiind chestiuni de interes general, care să fie supuse dezbaterii publice din partea celorlalți cetățeni, însă dezbaterea publică trebuie să se fundamenteze fie pe fapte, fie pe judecăți de valoare cu o bază factuală suficientă care nu există în prezenta cauză în care pârâtul nu a prezentat niciun minim de dovezi în sprijinul afirmaţiilor sale”, scrie judecătorul în documentul citat.

Tribunalul l-a văzut pe Vanghelie ca fiind „de rea credință” și „revanșard”

Mai mult, instanța reține că Marian Vanghelie a făcut afirmațiile cu rea-credință, din răzbunare după ce Victor Ponta l-a exclus din partid.

Deşi limitele criticii admisibile sunt mai mari în cazul politicienilor, această critică trebuie să respecte anumite limite, ţinând cont în special de protecţia reputaţiei şi drepturilor celuilalt iar referirea la persoane determinate, cu menţionarea numelor şi funcţiilor acestora, implică pentru pârât obligaţia de a furniza o bază factuală suficientă afirmaţiilor sale iar din conţinutul interviului nu rezultă că aceste afirmaţii au fost făcute cu bună credinţă, ci mai degrabă caracterul revanşard al acestor afirmaţii din partea pârâtului care îl consideră pe reclamant responsabil de distrugerea carierei sale politice:

„Eu sunt sănătos, am venit din arest … sunt pregătit în continuare să mă bat, chiar dacă nu mai sunt în PSD şi m-a dat el afară, am reuşit să fac un alt partid tocmai ca să nu mă intereseze!”, iar în emisiune, pârâtul a făcut sugestii evidente, afirmații și imputări referitoare la săvârșirea unor fapte de natură să supună reclamantul desconsiderării sau oprobriului public, afirmațiile fiind făcute în mod evident cu intenția de a ofensa.

(…) Din probatoriul administrat în cauză rezultă că pârâtul şi-a exercitat dreptul la liberă exprimare cu rea credinţă, în mod excesiv şi nerezonabil, iar afirmaţiile denigratoare de genul celor făcute de pârât sunt apte, prin ele însele, să afecteze onoarea şi reputaţia reclamantului iar afirmaţiile referitoare la fapte determinate, care sunt susceptibile de a fi probate, făcute în absenţa oricăror dovezi care să le susţină, nu se bucură de protecţia art. 10 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului”, mai arată instanța.

Citește și:
Cât costă să acuzi pe Facebook fără dovezi. Suma încasată în justiție de trei oameni făcuți „impostori, escroci, profitori, ţepari”
Cât costă să acuzi pe Facebook fără dovezi. Suma încasată în justiție de trei oameni făcuți „impostori, escroci, profitori, ţepari”
Membrii unei familii din Dâmbovița au cerut daune morale de 60.000 de euro (ulterior au redus pretențiile la 15.000) după ce membrii unei alte familii i-au numit „impostori, escroci,...
Celebra Shakira va fi judecată pentru 6 infracțiuni și riscă 8 ani de închisoare
Celebra Shakira va fi judecată pentru 6 infracțiuni și riscă 8 ani de închisoare
Vedeta columbiană Shakira va fi judecată de un tribunal spaniol pentru acuzaţii de fraudă fiscală în valoare de 14,5 milioane de euro, transmite BBC. Un tribunal din Barcelona a dispus ca...