Împins spre prescripție. Cum a „schimbat” Marian Vanghelie 8 judecători în tot atâția ani de proces - abțineri, pensionări, promovări și retrogradări ANALIZĂ

Marian Vanghelie, condamnat în primă instanță la 11 ani și 8 luni de închisoare pentru foloase necuvenite de 30 de milioane de euro, a rămas din nou fără complet de judecată. Din 2015 până în prezent, fostul edil al Sectorului 5 „a făcut cunoștință” cu magistrați care s-au abținut, s-au pensionat, au fost promovați sau au fost retrogradați, cu directa consecință a tergiversării procesului până la împlinirea termenului de prescripție.

Din 2015 până în prezent, adică în 8 ani de proces, Marian Vanghelie a trecut prin fața a 8 judecători.

În mod normal, fostul edil al Sectorului 5 trebuia să aibă parte de un judecător la fond și de doi magistrați în apel.

Instanța a anunțat marți, 3 octombrie, că pe Marian Vanghelie nu mai are cine să îl judece, deoarece „niciun magistrat din componența completului de judecată nu își mai desfășoară activitatea la Curtea de Apel București”. Noul termen de judecată a fost fixat pentru data de 31 octombrie 2023.

Anunțul a fost făcut de un complet de pe listele de permanență – format din Alina Petronela Moșneagu (președinte) și Cătălin Mircea Pavel (judecător) – care a intrat în locul titularilor de complet, Anastasia Gargale (președinte) și Cătălin Toma Răileanu (judecător).

Judecătoarei Anastasia Gargale nu i s-a mai prelungit delegarea la Curtea de Apel București, așa că s-a întors la Tribunalul București, așa cum rezultă din ordinea de zi soluționată de CSM pe data de 23 aprilie 2023.

În schimb, judecătorul Cătălin Toma Răileanu a fost detașat la Consiliul Superior al Magistraturii pe o perioadă de 3 ani, începând din 02 octombrie 2023, potrivit anunțului CSM din data de 24 septembrie 2023.

Practic, dosarul șpăgilor de 30 de milioane de euro al lui Vanghelie va trece din nou printr-o repartizare aleatorie, iar dacă judecătorii nu se abțin, noul complet va trebui să rejudece apelul de la zero.

Dosarul lui Marian Vanghelie a ajuns la Curtea de Apel București pe data de 04 august 2021, iar de atunci s-au scurs 35 de termene de judecată.

Procesul de corupție în care Marian Vanghelie a fost trimis în judecată în 2015 s-a desfășurat la Tribunalul București pe parcursul a 93 de termene de judecată, timp în care fostul edil a „schimbat” 5 judecători:

• jud. Liliana Ciupercă – abținere, 08.07.2015
• jud. Gheorghița Sandu – abținere, 09.07.2015
• jud. Ana Otilia Bomboș – pensionare, 01.09.2017
• judecător, delegare la Curtea de Apel București, 01.04.2018
• jud. Cristina Cristea, 30.05.2018-13.05.2021. Decizia pe fond: 11 ani și 8 luni de închisoare pentru Marian Vanghelie.

Pe rolul Curții de Apel București, dosarul lui Marian Vanghelie a ajuns pe masa unui complet format din Alina Carmen Gohoreanu (președinte) și Cătălin Toma Răileanu (judecător).

Pe data de 08 septembrie 2022, CSM își dă acordul pentru detașarea judecătoarei Alina Carmen Gohoreanu la Institutul Național al Magistraturii, aceasta fiind înlocuită în complet de judecătoarea Anastasia Gargale (președinte).

Noul complet Gargale-Răileanu a rămas stabil până în primăvara acestui an, când judecătoarea Anastasia Gargale a fost „scoasă din schemă” pe 23 aprilie, când CSM nu i-a mai prelungit delegarea la Curtea de Apel București.

În schimb, celălalt judecător, Cătălin Toma Răileanu, a fost promovat la CSM începând cu data de 02 octombrie 2023.

Diabolicul mecanism al „bilețelelor de OK” din Justiție

Mecanismul prin care inculpaţii VIP au parte, în penal, de schimbarea judecătorilor cu evidenta consecință a readministrării probatoriului, ori în civil, cu rezultatul obţinerii unor soluții favorabile, rezultă din articolul publicat de Ziare.com pe 18.02.2023.

Este vorba de modalitatea prin care doar anumiți judecători promovează la instanțele ierarhic superioare pe bază „de bilețel”, în timp ce alții, cărora nu li se poate pune nicio etichetă, se trezesc cu cererile respinse, după cum arată aici un magistrat sub protecția anonimatului.

Situația descrisă de magistrat explică astfel o serie de situații miraculoase, cum ar fi promovarea judecătoarei Ionela Tudor la șefia Secției a X-a de Contencios de la Curtea de Apel București, la scurt timp de la suspendarea analizei tezei plagiate de doctorat a fostului premier, Nicolae Ciucă. În motivarea soluției, judecătoarea scria că „inclusiv politicienii au dreptul de protecţie a reputaţiei” și că „în contextul politic actual” țara are „nevoie de stabilitate”.

Există și reversul medaliei, în care judecători care au pronunțat pedepse grele cu executare pe numele unor inculpați VIP, în procese de corupție cu prejudicii de zeci de milioane de euro, sunt „trași pe linie moartă” sau „maziliți” de CSM.

Iată cum explica sursa citată mecanismul „bilețelelor de OK”:

„Din 2016 până în prezent, mai mult de jumătate din componența Secției I Penale a CAB fost înlocuită cu judecători aduși prin transfer aprobat de Secția pentru judecători a CSM cu avizul favorabil (a se citi: recomandare/bilețel/hârtiuță de „OK“ ) de la conducerea Curții de Apel București.

Hârtiuța de „OK“ de la conducerea Curții de Apel București se baza pe analiza atentă si culegerea de informații cu privire la magistratul respectiv.

Înainte de anul 2016, concursul de promovare pe loc se organiza cam o dată la 10 ani și erau foarte puține locuri:

• Se scoteau 70 locuri pe țară pentru obținerea gradului de judecător de tribunal și vreo 30 de locuri pentru obținerea gradului de judecător de curte de apel. Iar asta, repet, o dată la aproximativ 10 ani!
• Astfel, în 10 ani, aveam rare cazuri de judecători la judecătorie care să aibă gradul profesional de judecător de tribunal (sub 100, însă e vorba de toată țara).
• Și mai rare erau cazurile de judecători la judecătorii sau tribunale care să aibă gradul profesional de judecător de curte de apel (sub 50 de judecători de la tribunalele si judecătoriile răspândite în toată țara aveau gradul profesional de judecător de curte de apel).

În acest ritm, „bazinul de selecție” pentru promovarea pe pile sau prin transfer aprobat pe Secția pentru judecători a CSM la recomandarea conducerii instanței unde se dorea promovarea era unul extrem de limitat.

De exemplu, din 50 de judecători de la tribunalele si judecătoriile din țară care aveau gradul profesional de judecător de curte de apel doar vreo 2 -3 erau prin raza Curții de Apel București și, deci, nu erau suficienți pentru găsirea cadrelor „de nădejde”, care să fie pe placul conducerii.

După 2016, în special în epoca Liei Savonea, le-a venit ideea de a se organiza în fiecare an de către CSM un concurs de promovare pe loc cu o abundență de posturi scoase la concurs.

Astfel s-au organizat – din 2017 până azi – în fiecare an câte un concurs de promovare pe loc cu sute și sute grade profesionale de tribunal și curte de apel scoase la concurs:

• Concurența pentru obținerea acestor grade profesionale era simbolică – 2 sau 3 pe loc – și nu se compara cu concurența care era la concursurile de promovare efectivă, unde erau 20 sau 30 de candidați pe un anumit loc.
• Așa s-a ajuns să avem la judecătorii sute de judecători care fac muncă de judecătorie (somații de plată, plângeri contravenționale etc), dar au grad profesional de tribunal sau chiar de curte de apel si salariu aferent.
• Totodată, la tribunale avem sute de judecători care fac muncă de tribunal, dar au grad profesional și salariu de curte de apel.
• Este o adevărată bătaie de joc pentru banul public aruncat pe geam și pentru sistemul promovării pe valoare profesională, prin examen de promovare efectivă.

Dar scopul malefic s-a realizat, pentru că a devenit vastă baza de selecție pentru promovarea pe pile/prin transfer aprobat de Secția de judecători a CSM pe baza unei recomandări/hârtiuțe de la conducerea instanței superioare, cea unde se dorea promovarea”, explica magistratul.

Acuzațiile DNA pentru fostul edil al Sectorului 5

Fostul edil al Sectorului 5 a fost trimis în judecată de DNA pentru săvârșirea a nouă infracțiuni de luare de mită și abuz în serviciu și șapte infracțiuni de spălare de bani.

În același dosar, au fost trimiși în judecată Mircea-Sorin Niculae (vărul lui Vanghelie), Sorin Ștefan Ciocan, Laura Ciocan, director al SC Economat Sector 5 SRL, și omul de afaceri Marin Dumitru.

Potrivit DNA, în perioada 2006 — 2014, Marian Vanghelie, în calitate de primar al sectorului 5 din București, ajutat de Mircea-Sorin Niculae și parțial de Laura Ciocan, a solicitat și primit de la Marin Dumitru foloase materiale necuvenite în cuantum de aproximativ 30.403.000 de euro (reprezentând un „comision” de 20% din încasări).

Aceste foloase au fost pretinse și primite de Vanghelie pentru atribuirea de către Primăria sectorului 5 și serviciile publice de interes local din subordinea Consiliului local al sectorului 5, cu nerespectarea prevederilor legale, de contracte de achiziții publice firmelor controlate de omul de afaceri Marin Dumitru, dar și pentru a dispune efectuarea plății lucrărilor aferente acestor contracte (valoarea totală este de aproximativ 738.019.000 de lei).

Șeful Curții Penale Internaționale afirmă că activitatea instanței este amenințată. Care sunt marile puteri care o subminează

Președintele Curții Penale Internaționale (CPI) a declarat, luni, 2 decembrie, că provocările cu care se confruntă instituția, inclusiv posibilele sancțiuni americane și mandatele de...

Călin Georgescu s-a dus să voteze, deși alegerile au fost anulate. "Democraţia a fost distrusă, ni s-a luat dreptul la vot. Le este frică de puterea poporului român"

Călin Georgescu, candidatul independent la alegerile prezidențiale din 2024, ajuns în turul doi, a mers duminică, 8 decembrie, la secţia de vot la care este arondat, din Mogoşoaia, anunță...