Fugarul Marian Zlotea cere Curții Constituționale să-l lămurească ce înseamnă „o hotărâre nelegală sau netemeinică”

Marian Zlotea, fugarul condamnat la 8 ani și 6 luni de închisoare pentru mai multe infracțiuni – printre care trafic de influență și luare de mită – săvârșite pe vremea când era la șefia ANSVSA, află vineri, 3 februarie, verdictul final cu privire la admisibilitatea în principiu a cererii de revizuire. Dacă judecătorii îi admit cererea, Marian Zlotea are o reală șansă să-și anuleze condamnarea.

Zlotea așteaptă decizia în Italia, acolo unde s-a „refugiat” asemenea altor condamnați definitiv precum Alina Bica, Daniel Dragomir, Romeo Albu, Bogdan Popa sau Dragoș Săvulescu.

Deși a pierdut procesul de revizuire pe rolul Tribunalului București, Marian Zlotea a obținut o „victorie de etapă” în apel, după ce judecătorii i-au admis o cerere de sesizare a Curții Constituționale.

Pe scurt, Marian Zlotea s-a plâns că din legislația penală aplicabilă la acest moment nu se înțelege cu claritate ce înseamnă o „hotărâre nelegală sau netemeinică”.

Mai exact, este vorba despre prevederile Codului de procedură penală de la art. 453 alin. 4 teza I, unde sunt reglementate cazurile care constituie motiv de revizuire.

Zlotea susținea încă de la fond că toți cei 16 martori audiați în procesul lui de corupție au mințit cu nerușinare, motiv pentru care decizia de condamnare trebuie desființată.

Avocații fostului șef al ANSVSA au găsit motivul de sesizare în următorul articol:

(4) Cazul prevăzut la alin. (1) lit. a) constituie motiv de revizuire dacă pe baza faptelor sau împrejurărilor noi se poate dovedi netemeinicia hotărârii de condamnare ori de încetare a procesului penal, iar cazurile prevăzute la alin. (1) lit. b)-d) şi f) constituie motive de revizuire dacă au dus la pronunţarea unei hotărâri nelegale sau netemeinice.

În motivarea deciziei de sesizare a CCR din data de 16.12.2022, instanța trece în revistă susținerile avocaților lui Marian Zlotea:

• „Prin lipsa de previzibilitate, claritate şi precizie, încalcă art. 1 alin. 5, art. 21 alin. 3, art. 53 din Constituţia României şi, de asemenea, dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6 CEDO
• Cu privire la excepţia de neconstituţionalitate, apelantul revizuent a apreciat, de asemenea, că este întemeiată, întrucât sintagma „hotărâre nelegală sau netemeinică” nu oferă garanţiile unui proes echitabil, dat fiind că legislaţia procesual penală nu prevede o definiţie a ceea ce înseamnă criterii de netemeinicie ale unei hotărâri, stabilirea netemeiniciei unei hotărâri fiind o activitate procesuală care se bazează strict pe o percepţie subiectivă, pe care instanţa de reformare o poate avea sau nu, fără a fi indicate aspecte concrete şi predictibile legate de această activitate de stabilire a temeiniciei hotărârii de condamnare.
• A arătat apelantul revizuent că este surprinzătoare opţiunea eliminării aspectelor de nelegalitate din cuprinsul normei, fiind preferate aspecte subiective şi nepredictibile, ce ţin de temeinicie.
• A precizat petentul că este evidentă neconstituţionalitatea textului de lege în contextul în care termenul „netemeinicie” este subiectiv, neclar şi imposibil de anticipat de către participanţii la proces”, se arată în documentul citat.

De a fost admisă sesizarea CCR, deși pentru judecători totul era clar

Pe data de 16.12.2022, Curtea de Apel București i-a admis lui Zlotea sesizarea CCR cu excepția de neconstituționalitate invocată, dar numai pentru că instanța de control constituțional a statuat următoarele:

„Nicio instanţă de judecată în faţa căreia se ridică o excepţie de neconstituţionalitate nu are competenţa să examineze textul sub aspect constituţional sau să adauge o altă condiţie la cele prevăzute de lege pentru admiterea cererii de sesizare a Curţii, ci numai să verifice, strict, îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate a acesteia”.

Altfel, Curtea de Apel arătat că legea criticată de Marian Zlorea e suficient de clară:

• „În ceea priveşte lipsa de claritate a noţiunii de temeinicie, instanţa observă că, în măsura în care legea procesual penală nu prevede o definiţie pentru un anumit termen, sensul ce se va oferi acestuia este cel din limbajul comun.
• Or, prin hotărâre temeinică nu se poate înţelege altceva decât o hotărâre care a stabilit un adevăr judiciar care să se suprapună peste adevărul faptic, căci acest demers constituie însăşi rădăcina şi însuşi principiul actului de justiţie, şi anume relevarea precisă a împrejurărilor în care s-a produs conflictul de drept penal prin încălcarea normei prohibitiv penale şi aplicarea legii penale, în vederea tragerii la răspundere penală a celor vinovaţi şi a împiedicării reiterării conduitei ilicite.
• Pe cale de consecinţă, aceste aspecte de fapt, care ţin de stabilirea adevărului într-o cauză penală, sunt cele care se subsumează noţiunii de temeinicie a unei hotărâri judecătoreşti penale, iar lipsa de temeinicie desemnează acele situaţii în care, în mod greşit, s-a stabilit fie existenţa faptei, fie prevederea ei în legea penală ori săvârşirea cu vinovăţie, de către persoana trasa la răspundere penală, fie caracterul nejustificat sau imputabil persoanei care ar fi săvârşit-o ori chiar împrejurări de fapt care au condus la agravarea sau la atenuarea răspunderii penale.
• În concluzie, (...) dispoziţiile criticate de apelantul revizuent (Zlotea Marian – n.r.), pe calea excepţiei de neconstituţionalitate invocate în prezenta cauză, răspund standardelor constituţionale referitoare la liberul acces la justiţie”, se arată în motivare.

Marian Zlotea, vinovat pentru zeci de capete de acuzare

Fostul europarlamentar PDL, Marian Zlotea, a fost condamnat pe 13 ianuarie 2021, la 8 ani si 6 luni de închisoare pentru corupție, pentru fapte făcute în calitate de șef al ANSVSA.

Inițial, Tribunalul București îl condamnase pe Marian Zlotea la 2 ani de închisoare cu suspendare.

Zlotea a fost găsit vinovat pentru infracțiunile de:

• trafic de influență în formă continuată (28 acte materiale) pentru care a primit o pedeapsă de 6 ani de închisoare,
• luare de mită - 5 ani,
• instigare la luare de mită în formă continuată (15 acte materiale) - 8 ani
• constituire a unui grup infracțional organizat - 5 ani.

„Contopește pedepsele aplicate urmând ca inculpatul Zlotea Marian să execute pedeapsa cea mai grea de 8 ani închisoare, sporită la 8 ani și 6 luni închisoare” explică Curtea de Apel București.

Numai că Marian Zlotea n-a stat să asculte decizia de condamnare, ci a fugit din țară.

Pe data de 23 februarie 2021 acesta s-a predat autorităților italiene, iar de atunci este în Italia.

Controale sanitare oprite pe bani plus cotizații la partid cu de-a sila

Potrivit rechizitoriului întocmit de procurorii DNA, Marian Zlotea ar fi determinat conducerea DSVSA București, respectiv pe Doina Lupu, fost director coordonator, și pe Marius Hofman, fostul adjunct al acesteia, să abuzeze de funcțiile deținute pentru procurarea produselor alimentare necesare unor activități precum atragere a alegătorilor cu pomeni electorale, susținerea unor evenimente, asigurarea protocolului ANSVSA, dar și al altor instituții.

De exemplu, Nelu Bărăcel, fost curier personal al lui Zlotea, a dat informații inedite și a arătat că pachete de protocol au ajuns și la miniștri și politicieni. El a povestit că în ședințele de partid s-a discutat despre „protocoale” pentru Sărbătorile de Paşti pentru demnitari.

„De la secretariatul PDL Sector 5 Bucureşti, nu mai ştiu exact de la cine, am primit nişte liste, cu instituţii publice: ministere, Guvern, Președinție și sediul central al PDL, precum și cu numerele de telefon ale unor persoane de contact. Marian Zlotea mi-a cerut mie să mă ocup de distribuirea protocoalelor care urmau să fie strânse la mine acasă. Protocoalele trebuiau predate persoanelor de contact de pe listele primite”, a povestit șoferul.

Carcase de miei și whisky pentru șefii PDL

Bărăcel a explicat că la domiciliul său au sosit în mod repetat diverse autovehicule, unele din provincie, care au adus aproximativ 80 de miei gata tăiaţi.

„De la secretariatul PDL Sector 5 Bucureşti am primit o sumă de bani, din care am cumpărat vreo 50 de coșuri, în care am pus câte un cozonac, o sticlă de vin alb și de vin negru, o sticlă de whisky, două ouă pictate, un iepuraș de ciocolată. Nu ştiu cine erau persoanele care aducea miei, aceştia nefiind achitaţi de mine. Mieii și coșurile cu produse le-am distribuit conform indicațiilor din listele primite”, a povestit șoferul.

Pe de altă parte, Zlotea ar fi condiționat menținerea pe funcții și păstrarea locului de muncă la DSVSA București a inspectorilor din cadrul Serviciului Inspecție și Control și pe cei ai Serviciului Igienă Veterinară de plata unei sume lunare în cuantum de 3.000 lei / fiecare inspector, reprezentând o cotizație lunară pentru PDL, plata ce s-a efectuat în perioada ianuarie - mai 2010.

Procurorii îl mai acuză pe Zlotea că, în perioada noiembrie - decembrie 2011, a pretins suma de 143.000 de lei, de la administratorul unor supermarketuri, pentru a favoriza și a proteja magazinele respective de controalele DSVSA județene și DSVSA București. El ar fi primit mita, disimulat, prin încheierea a doua contracte fictive de prestări servicii.

Agent de poliţie judiciară, trimis în judecată pentru corupţie. Cum a încercat să ajute un bărbat inculpat pentru violență

Un agent de poliţie cu aviz de poliţie judiciară din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Covasna a fost trimis în judecată pentru corupţie, fiind acuzat că a încercat să...

Mircea Geoană susține că economia României se clatină: ”Sufocăm antreprenorii cu modificări fiscale și taxe”

Mircea Geoană, candidat la alegerile prezidențiale, a tras un semnal de alarmă pe Facebook, susținând că economia României ”se sufocă” și că guvernanții, în loc să o stimuleze,...