Apelul fostului deputat PNL și fost președinte al liberalilor din județul Giurgiu, Marin Anton – condamnat pe 15 sepembrie 2021 la 5 ani de închisoare pentru o mită de 5,3 milioane de euro – va începe la Curtea de Apel București pe data de 22 martie. Tribunalul București a luat în considerare „modalitatea ingenioasă” de comitere a faptei și „cuantumul mitei”.
Marin Anton a primit câte un an de pușcărie pentru fiecare milion de euro luat cu titlul de mită în 2009, pe vremea când era secretar de stat în Ministerul Transporturilor, pentru modernizarea Aeroportului „Henri Coandă”. Ideea i-a aparținut lui Mihai Adrian Ionescu, fost șef al unei direcții din CNADNR, are a scăpat cu o pedeapsă cu suspendare, deoarece a recunoscut faptele.
Din datele dosarului rezultă că cei doi au cerut o mită-record în 2009 nu pentru a se îmbogăți, ci în numele partidului din care făceau parte, adică PNL.
Ironia a făcut ca, în ianuarie 2019, Marin Anton să fie demis din funcția de președinte al filialei PNL Giurgiu, după ce afirmase că familia lui va vota cu PSD dacă acest partid va da ordonanța privind amnistia, în condițiile în care era trimis în judecată pentru luare de mită în acest dosar.
Ziare.com a intrat în posesia motivării deciziei de condamnare pronunțate de Tribunalul București.
„Fapta inculpatului (Marin Anton – n.r.), care, în calitate de secretar de stat și de vicepreședinte al Consiliului Tehnico-Economic în cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii (la data faptei), având în coordonare activitatea Companiei Naționale Aeroportul Internațional Henri Coandă-București S.A. Otopeni, la începutul lunii iunie 2009, a acceptat promisiunea și ulterior, în perioada 23.07 – 20.11.2009, a primit indirect, respectiv în conturile bancare ale S.C. Vvtc Euro-Construct S.R.L., societate la care fostul secretar de stat era asociat, de la Astaldi SPA Italia sucursala România București, reprezentată de martorul denunțător (…), pentru altul suma totală de 22.760.654 lei, reprezentând contravaloarea unor lucrări care nu au fost realizate, cu titlu de „comision” (…) pentru a aviza, în perioada 15 iunie - 17 iulie 2009, nota de fundamentare și proiectul de hotărâre de guvern privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici reactualizați ai obiectivului de investiții „Dezvoltarea și Modernizarea Aeroportului Internațional București-Otopeni” și privind aprobarea continuării lucrărilor și a finanțării obiectivului (…) constituie infracțiunea de luare de mită”, rețin judecătorii de la Tribunalul București în decizia de condamnare.
Instanța reproduce pasaje din declarația martorului denunțător:
La individualizarea pedepselor, instanța a detaliat aspectele de care a ținut cont la pronunțarea hotărârii de condamnare.
„În acest sens, instanța va avea în vedere gravitatea faptei rezultată, pe de o parte din modalitatea ingenioasă de comitere, prin mascarea mitei în contractul de prestări servicii încheiat, asigurând-și în această modalitate o aparență de legalitatea și nedescoperirea faptei de către organele abilitate ale statului, iar pe de altă parte din cuantumul mitei, de peste 22 milioane de lei. De asemenea, instanța are în vedere funcțiile deținute de către inculpați, respectiv inculpatul Marin Anton a deținut o funcție de stat, aceea de secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor, iar inculpatul Adrian Mihai Ionescu aceea de director general adjunct al Direcției de Coordonare și Monitorizare Autostrăzi din cadrul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri din România. Pe de altă parte instanță va avea în vedere de faptul că inculpații nu au antecedente penale, dar și de poziția procesuală a inculpatului Adrian Mihai Ionescu, de recunoaștere a faptei – fiind aplicabile dispozițiile art. 396 al. 10 din C.pr.p., în condițiile în care situația de fapt recunoscută de către inculpat este aceeași cu cea reținută de instanță. (…) Cu privire la inculpatul Marin Anton, instanța reține că nu are antecedente penale, a colaborat cu organele de urmărire penale, are familie, studii superioare. Prin urmare, față de toate acestea, Tribunalul se va orienta spre câte o pedeapsă situată la media limitelor prevăzute de lege, iar cu privire la inculpatul Adrian Mihai Ionescu, va face aplicarea disp. art. 396 al. 10 din C.pr.p (n.r. - limitele de pedeapsă se reduc cu o treime). Astfel, pentru inculpatul Adrian Mihai Ionescu, pentru infracțiunea de luare de mită va aplica pedeapsa de 3 ani închisoare. (…) Pe inculpatul Marin Anton îl va condamna la pedeapsa de 5 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită”, se arată în motivarea TB.
Pe data de 8 ianuarie 2018, procurorii DNA i-au trimis în judecată pe:
„În anul 2009, se afla în derulare un contract modernizare a Aeroportului Internațional Henri Coandă, în cadrul căruia, în executarea actului adițional nr. 9/07.12.2007, începuse proiectarea unui nou terminal. Statutul țării noastre de membru al UE, precum și perspectiva aderării la spațiul Schengen impunea o reactualizare a obiectivului de investiții, concomitent cu aprobarea, la nivelul ministerului transporturilor și infrastructurii a unor indicatori tehnico-economici actualizați. Compania internațională care avea de executat lucrările la noul terminal predase proiectul și întreaga documentație către beneficiar - Compania Națională Aeroporturi București (C.N.A.I.B.) la finalul anului 2008 și urma ca aceasta din urmă să se ocupe de obținerea avizelor și aprobărilor necesare demarării lucrărilor”, notează procurorii DNA în rechizitoriu.
Cu toate că C.N.A.I.B. a înaintat solicitarea de aprobare a noilor indicatori tehnico-economici încă de la începutul lunii februarie 2009, până în luna iunie 2009, la nivelul Ministerului Transporturilor și infrastructurii nu se luase încă vreo decizie, iar din cauza lipsei de finanțare, lucrările pe șantierul Otopeni stagnau.
„În aceste împrejurări, în perioada iunie – noiembrie 2009, inculpatul Anton Marin, în calitatea menționată mai sus, a acceptat promisiunea și ulterior, a primit, de la reprezentantul filialei din România a companiei internaționale care avea în executare contractul de modernizare la aeroportul Otopeni (martor în cauză), suma totală de 22.760.654 lei (aproximativ 5,3 milioane euro la cursul de schimb din acea perioadă), ce reprezenta un comision de 3,5% din valoarea cu care urma să se suplimenteze contractul de execuție a lucrărilor”, rețin procurorii.
Banii respectivi au fost primiți de Marin Anton pentru a aviza, în perioada 15 iunie - 17 iulie 2009, documentația privind obiectivul de investiții “Dezvoltare și Modernizare Aeroport Internațional București – Otopeni (…)”, nota de fundamentare și proiectul de hotărâre de guvern privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici reactualizați ai obiectivului de investiții menționat mai sus, precum și aprobarea continuării lucrărilor și a finanțării obiectivului respectiv.
„Ca urmare a acestor demersuri, proiectul de hotărâre de guvern a fost adoptat, fiind emisă Hotărârea de Guvern nr. 852/2009, act administrativ necesar pentru încheierea actului adițional nr. 10 din data de 21.08.2009 la contractul din data de 30.04.1992 pentru Dezvoltarea și Modernizarea Aeroportului Internațional București – Otopeni, având ca părți Compania Națională Aeroportul Internațional Henri Coandă – București și societatea omului de afaceri. Banii au fost primiți de inculpatul Anton Marin prin intermediul unei societăți comerciale unde acesta avea calitatea de asociat. Inculpatul Anton Marin a beneficiat de ajutorul inculpatului Ionescu Adrian Mihai care, în luna iunie 2009, cu ocazia unei întâlniri pe care acesta din urmă a avut-o cu reprezentantul companiei internaționale, i-a specificat acestuia “pretențiile” primului inculpat precum și modalitatea de remitere a banilor. Astfel, între compania internațională și societatea controlată de inculpatul Anton Marin a fost încheiat un contract de subantrepriză, suma de 22.760.654 lei fiind achitată prin transfer bancar, în perioada 23 iulie – 20 noiembrie 2009, și reprezenta contravaloarea unor lucrări de organizare șantier care nu au fost executate în realitate. Suma de bani obținută în modalitatea de mai sus a fost folosită în interesul firmei unde inculpatul Anton Marin era asociat”, mai arată procurorii.