Ziua „decontului” pentru Mario Iorgulescu. Cum au intuit judecătorii că beizadeaua șefului FRF trage de timp în dosarul de omor MOTIVARE

Avocații lui Mario Iorgulescu n-au reușit să-i convingă pe judecători să-i suspende procesul de omor pe motive medicale, deoarece instanța a intuit că beizadeaua lui Gino Iorgulescu nu suferă de nicio boală care să facă imposibilă deplasarea lui din Italia în România. Mario Iorgulescu află miercuri, 11 octombrie, dacă merge sau nu la închisoare pentru 15 ani și 8 luni de pușcărie pentru accidentul mortal din septembrie 2019, atunci când s-a urcat la volan sub influența alcoolului și a cocainei.

Curtea de Apel București a judecat pe data de 11 septembrie ultimul termen al procesului de omor al lui Mario Iorgulescu, magistrații urmând a anunța decizia definitivă miercuri, 11 octombrie.

Pe data de 10 iulie, avocații lui Mario Iorgulescu au formulat două cereri, ambele respinse de magistrații de la Curtea de Apel București.

Una dintre cereri se referea la suspendarea cauzei, pe motiv că Mario Iorgulescu ar fi atât de grav bolnav în Italia încât întoarcerea lui în țară pentru proces ar fi imposibilă.

În realitate, diagnosticul lui Mario Iorgulescu este de natură psihiatrică: tulburare de personalitate şi tulburare posttraumatică de stres.

Judecătorii au concluzionat că acesta nu este un motiv plauzibil pentru ca avocații să susțină că Mario Iorgulescu nu poate fi adus în țară, ci - sublinierea judecătorilor - „mai degrabă să evite punerea în executare a mandatului de arestare”.

A doua cerere se referea la efectuare a unei noi expertize medico-legale privind estimarea retroactivă a alcoolemiei, respectiv privind posibilitatea aflării sale sub influenţa substanţelor psihoactive în momentul producerii accidentului.

Tutorele lui Mario, președintele FRF Gino Iorgulescu, a transmis presei că va acționa în judecată pe oricine mai afirmă că fiul său era beat sau drogat, deoarece avocații au găsit un tertip pentru a anula expertiza medico-legală, respectiv faptul că Spitalul Elias n-ar avea „acreditare” pentru a recolta probe biologice în acest sens.

Ce tulburări îl țineau departe de proces pe Mario Iorgulescu

Ziare.com a consultat încheierea de ședință din data de 7 iulie 2023, pentru a vedea exact ce motive au depus la dosar avocații lui Mario Iorgulescu și de ce instanța le-a respins.

Primul dintre ele se referă la suspendarea procesului pe motiv că Mario Iorgulescu nu poate fi adus din Italia în România pentru a fi judecat.

• „Curtea constată că apărarea a invocat faptul că inculpatul suferă de o boală gravă de natură psihică, patologie care îl împiedică să-şi exprime în mod valid poziţia procesuală, şi, totodată, că expertiza medico-legală a fost solicitată sub condiţia ca aceasta să fie efectuată pe teritoriul Italiei, acolo unde inculpatul se află în prezent.
• Potrivit art. 184 alin. 2 C.p.p., expertiza se efectuează în cadrul instituţiei medico-legale de către o comisie, constituită potrivit legii. Fără a nega faptul că, în anumite circumstanţe excepţionale, o expertiză medico-legală poate fi efectuată şi pe teritoriul unui stat străin (atunci când expertiza este absolut necesară soluţionării cauzei, iar persoana supusă expertizei se află pe teritoriul acelui stat şi se află în imposibilitatea de a se deplasa în România, ca urmare a stării fizice în care se află sau a faptului că autorităţile judiciare ale statului străin nu-i permit să părăsească ţara, prin instituirea unei măsuri privative sau restrictive de libertate), fie prin intermediul unui ordin european de anchetă sau comisii rogatorii, fie prin deplasarea unor specialişti din cadrul Institutului Naţional de Medicină Legală pe teritoriul statului respectiv, instanţa de apel apreciază că în cauza de faţă nu este incidentă nicio împrejurare care să justifice efectuarea expertizei într-o astfel de modalitate.
• Astfel, niciunul dintre înscrisurile medicale depuse la dosarul cauzei nu relevă împrejurarea că inculpatul s-ar afla într-o imposibilitate fizică de a se deplasa în România sau că o astfel de deplasare i-ar pune în pericol sănătatea sau viaţa.
• Chiar apărarea a susţinut că la începutul lunii mai inculpatul a părăsit în mod voluntar unitatea medicală în care era cazat fără acordul medicilor, fiind aşadar evident că starea fizică în care se află îi permite să se deplaseze dintr-un loc în altul, fără a avea probleme locomotorii sau de altă natură care să-l împiedice să fie transportat în România, în vederea efectuării expertizei medico-legale.
• De altfel, Curtea remarcă faptul că inculpatul a putut fi transportat din România în Italia la un interval relativ scurt de timp de la producerea accidentului, când starea sa de sănătate era, potrivit susţinerilor apărătorilor săi, una extrem de gravă, astfel încât este greu de crezut că în prezent, la aproximativ 4 ani de la producerea evenimentului rutier în care acesta a fost implicat, revenirea sa în România nu ar mai fi posibilă.
• Inculpatul a susţinut, prin intermediul apărătorilor săi, că afecţiunile de care suferă sunt exclusiv de natură psihică, actele medicale depuse la dosar relevând următorul diagnostic: „tulburare de personalitate – sindrom frontal şi tulburare posttraumatică de stres”.
• Fără a face vreo apreciere cu privire la existenţa sau gravitatea acestei patologii, Curtea apreciază că sub nicio formă o afecţiune de această natură nu-l împiedică pe inculpat să se deplaseze din Italia în România.
• Chiar şi în ipoteza în care starea psihică nu i-ar permite inculpatului să îndeplinească formalităţile necesare transportului pe ruta Italia-România, acestea în mod evident pot fi realizate de tutorele său, astfel încât nici din această perspectivă nu există vreun impediment în legătură cu efectuarea unei astfel de deplasări.
• Mai mult decât atât, Curtea constată că în cauză nu este îndeplinită nici condiţia prevăzută de art. 184 alin. 3 C.p.p., conform căruia expertiza medico-legală psihiatrică se efectuează după obţinerea consimţământului scris al persoanei ce urmează a fi supusă expertizei, exprimat, în prezenţa unui avocat ales sau din oficiu, în faţa organului judiciar, iar în cazul minorului, şi în prezenţa ocrotitorului legal.
• În altă ordine de idei, Curtea nu poate ignora existenţa unei hotărâri definitive, deci care se bucură de autoritate de lucru judecat, prin care s-a dispus emiterea unui mandat de arestare preventivă în lipsă faţă de inculpatul (Iorgulescu Gino-Mario – n.r.), iar faptul că autorităţile judiciare italiene au refuzat punerea în executare a mandatului european de arestare emis în baza mandatului de arestare naţional nu are înrâurire, din perspectiva autorităţilor judiciare din statul emitent al mandatului de arestare, asupra valabilităţii acestei măsuri preventive.
• Or, în contextul în care în cuprinsul încheierii prin care s-a dispus arestarea preventivă în lipsă a inculpatului s-a reţinut ca scop al arestării împiedicarea acestuia de a se sustrage de la urmărirea penală sau de la judecată, iar această măsură preventivă este în vigoare şi în prezent, instanţa de apel apreciază că efectuarea expertizei medico-legale pe teritoriul Italiei ar fi contrară raţiunii pentru care s-a dispus măsura preventivă în cauză, prezenţa inculpatului în faţa instanţei române fiind atât posibilă, cât şi necesară.
• De altfel, insistenţa prin care inculpatul solicită efectuarea expertizei în Italia, iar nu în România, în lipsa unei situaţii de natură obiectivă care să-l împiedice să se deplaseze pe teritoriul statului român, este de natură să contureze suspiciunea că acesta nu urmăreşte un scop legitim, ci mai degrabă să evite punerea în executare a mandatului de arestare preventivă emis în lipsă, precum şi a mandatului de executare a pedepsei închisorii emis în baza sentinței penale din 20.12.2018 pronunțată de Judecătoria Sectorului 3 București.
• Curtea subliniază faptul că soluţia dispusă prin prezenta încheiere nu relevă lipsa de utilitate, per se, a probei cu expertiză medico-legală psihiatrică, ci se raportează strict la cererea de efectuare a expertizei pe teritoriul Italiei, proba fiind solicitată de către inculpat în mod expres sub această condiţie.
• Cu alte cuvinte, această probă nu va fi respinsă pentru lipsa caracterului său pertinent, concludent sau util, ci pentru imposibilitatea de administrare, în sensul art. 100 alin. 4 lit. d C.p.p., ca urmare a faptului că inculpatul, în mod nejustificat, nu doreşte să se prezinte în vederea efectuării expertizei pe teritoriul României.
• Curtea mai reţine că nicio dispoziţie legală nu-i conferă inculpatului dreptul de a alege locul unde se desfăşoară expertiza medico-legală, doar în situaţii excepţionale, care nu sunt incidente în speţa de faţă, aceasta putând fi realizată pe teritoriul altui stat, astfel cum s-a arătat în precedent.
• În mod evident, în ipoteza în care inculpatul va reveni pe teritoriul României anterior finalizării procesului penal şi îşi va da consimţământul să fie evaluat din punct de vedere medical de specialiştii din cadrul I.N.M.L. Mina Minovici, acesta va avea posibilitatea să reitereze cererea de efectuare a unei expertize medico-legale, instanţa urmând să analizeze la momentul respectiv în ce măsură o astfel de probă este necesară şi utilă pentru justa soluţionarea a cauzei.
• Aceleaşi considerente sunt valabile, mutatis mutandis, şi în privinţa cererii de efectuare a unei expertize medico-legale psihiatrice prin care să se stabilească dacă la momentul producerii accidentului inculpatul se afla în stare de responsabilitate penală şi dacă putea să realizeze conştient acţiunile sale, respectiv urmările acestora, în condiţiile în care şi această expertiză a fost solicitată de către inculpat tot sub condiţia de a fi efectuată în Italia. Aşadar, pentru identitate de raţiune, Curtea urmează să respingă şi această cerere, fiind incidente prevederile art. 100 alin. 4 lit. d C.p.p”, se arată în încheierea de ședință din data de 10 iulie 2023.

De ce a respins instanța refacerea expertizei medico-legale

A doua cerere prin care apărarea lui Mario Iorgulescu încerca să mai tragă de timp se referea la refacerea expertizei medico-legale, la patru ani de la faptă. Evident, șansele de a-i stabili alcoolemia lui Mario Iorgulescu după atâta timp erau spre zero, dar acesta era și scopul pentru care avocații au solicitat readministrarea probei.

• „În privinţa cererii inculpatului de efectuare a unei noi expertize medico-legale privind estimarea retroactivă a alcoolemiei, respectiv privind posibilitatea aflării sale sub influenţa substanţelor psihoactive în momentul producerii accidentului, Curtea constată că atât din motivele de apel depuse la dosarul cauzei, cât şi din susţinerile formulate oral la termenul din data de 26.06.2023, rezultă că acesta pleacă de la premisa că expertiza medico-legală efectuată în cursul urmăririi penale este afectată de vicii de legalitate, context în care s-ar impune efectuarea unei noi expertize cu acelaşi obiect.
• Cu toate acestea, instanţa de apel reţine că o astfel de cerere ignoră principiul separaţiei funcţiilor judiciare consacrat de art. 3 C.p.p., instanţa de judecată neavând competenţa funcţională de a se pronunţa asupra legalităţii administrării unei probe din cursul urmării penale, atribuţie care îi revine exclusiv judecătorului de cameră preliminară.
• Or, în prezenta cauză, judecătorul de cameră preliminară a constatat, prin încheiere rămasă definitivă, legalitatea probatoriului administrat în cursul urmăririi penale, astfel încât în această fază procesuală nu se mai pune problema punerii în discuţie a aplicării sancţiunii excluderii probelor pretins a fi obţinute în mod nelegal, prev. de art. 102 C.p.p.
• Totodată, Decizia din 2017 pronunţată de Curtea Constituţională a României, la care apărarea inculpatului face referire în motivele de apel, nu conduce la o altă concluzie. Din contră, din considerentele acestei decizii rezultă fără niciun dubiu că verificarea legalităţii probelor administrate în cursul urmăririi penale se realizează exclusiv în procedura de cameră preliminară, această fază procesuală având principala menire de a pregăti cauza în vederea exercitării funcţiei de judecată, astfel încât instanţei de judecată să îi rămână să dezlege doar aspectele de fond ale acuzaţiei.
• De altfel, una dintre raţiunile pentru care Curtea Constituţională a constatat prin decizia anterior amintită că în această fază procesuală este necesar să i se permită judecătorului de cameră preliminară să administreze mijloace de probă de orice natură, iar nu numai proba cu înscrisuri, este tocmai faptul că în procedura de cameră preliminară se tranşează cu titlu definitiv legalitatea probelor administrate în cursul urmăririi penale, fără ca această chestiune să mai poată fi repusă în discuţie pe parcursul fazei de judecată.
• De asemenea, Curtea constată că efectuarea unei noi expertize este guvernată de prevederile art. 181 C.p.p., care prevede că instanţa dispune efectuarea unei noi expertize doar în ipoteza în care concluziile raportului de expertiză iniţial sunt neclare sau contradictorii, ori între conţinutul şi concluziile raportului de expertiză există contradicţii, iar aceste deficienţe nu pot fi înlăturate prin audierea expertului, situaţii care în mod evident nu sunt incidente în cauză.
• Aceleaşi considerente sunt valabile şi în privinţa cererii de efectuare a unei noi expertize criminalistice referitoare la dinamica producerii accidentului, în condiţiile în care raportul de expertiză criminalistică întocmit în cursul urmăririi penale nu conţine concluzii neclare sau contradictorii şi nici contradicţii între conţinutul şi concluziile acestuia, astfel încât nu sunt îndeplinite condiţiile dispunerii unei noi expertize, conform art. 181 C.p.p”, se mai arată în documentul citat.

O pedeapsă de 15 ani și 8 luni de închisoare pentru Mario Iorgulescu

Mario Iorgulescu - fiul președintelui Ligii Profesioniste de Fotbal (LPF) Gino Iorgulescu - a fost condamnat pe fond vineri, 10 februarie, la o pedeapsă de 15 ani și 8 luni de închisoare pentru accidentul mortal pe care l-a comis în septembrie 2019, în timp ce conducea beat și drogat.

Fiul lui Gino Iorgulescu a fost găsit vinovat, în primă instanță, pentru omor și conducere sub influența alcoolului și a altor substanțe, infracțiuni a căror pedepse au fost contopite cu o mai veche condamnare pentru lipsire de libertate, reluând astfel o pedeapsă de 15 ani și 8 luni de închisoare.

În septembrie 2019, Mario Iorgulescu a produs un grav accident auto, după ce a consumat cocaină şi alcool.Imediat după producerea accidentului, Iorgulescu Jr. a fugit în Italia, unde spune că ar fi internat la o clinică.

În august 2020, el a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de omor şi conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau altor substanţe.

Procurorii notează că, la data de 8 septembrie 2019, pe fondul unei crize de gelozie şi într-o stare de furie, având o alcoolemie de 1,96 g/l şi fiind sub influenţa cocainei, intenţionând să se deplaseze din satul Gulia, comuna Tărtăşeşti, spre un club din Parcul Herăstrău, Mario Iorgulescu a condus un autoturism marca Aston Martin model DBS, cu o viteză ce depăşea cu mult viteza legală de 50 km/h în localitate, şi a pătruns pe culoarea roşie a semaforului cu viteza de 145 km/h în intersecţia dintre Şoseaua Chitilei şi Strada Teodor Neagoe.

Potrivit anchetatorilor, Mario Iorgulescu a accelerat până la 162 de km/h, în momentul în care a trecut de un alt vehicul care circula cu viteză redusă pe banda I, după care a urcat maşina cu partea stângă pe un scuar, apăsând la maximum pedala la un vehicul echipat cu un motor ce dezvoltă 700 de cai putere, şi a pătruns pe contrasens, unde a intrat în coliziune frontală, la viteza de 143 km/h, cu un autoturism marca Audi, condus de un bărbat, care a decedat pe loc.

Din momentul în care a pătruns în intersecţie pe culoarea roşie a semaforului, Mario Iorgulescu nu a acţionat frâna, iar în momentul coliziunii pedala de acceleraţie era apăsată la maximum, explică procurorii.

Accidentul de lângă parcul Pantelimon. Tânărul care a lăsat un minor la volan, inculpat de procurori pentru ucidere din culpă

Tânărul care i-a încredinţat autoturismul minorului care a provocat accidentul din parcarea de lângă Parcul Pantelimon din Bucureşti, în urma căruia un băieţel de 9 ani a murit, iar sora...

Jurnalista Emilia Șercan, despre magistratul care a închis dosarul „kompromat” din „subiectivism”: „Unde credeți că este acum? A promovat la Parchetul General”

Dosarul de „kompromat” închis de procuroarea Nicoleta Rotaru, de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București (PCAB), în octombrie 2023, a fost redeschis, recent, după ce o...