Mamă judecată pentru că a mințit ca să își apere fiul infractor. De ce a fost declarată nevinovată femeia

O femeie din județul Argeș, trimisă în judecată pentru mărturie mincinoasă, cu acuzația că a mințit într-un dosar în care fiul său a fost cercetat pentru fals și înșelăciune, a fost declarată nevinovată pentru că femeii nu i s-a spus că are dreptul să nu depună mărturie.

Judecătoria Topoloveni a pronunțat o primă sentință într-un dosar de mărturie mincinoasă în care a fost trimisă în judecată o femeie acuzată că, în cadrul unui proces penal, a mințit în favoarea fiului său. Istoria acestui caz începe în august 2016, când Poliția a fost sesizată cu privire la faptul că un bărbat a falsificat mai multe acte pentru a pune mâna pe averea unui bărbat care a murit și cu care mama sa avusese o relație extraconjugală.

După ce s-a confirmat că documentele erau false, autorul falsurilor a fost trimis în judecată. În timpul procesului a cerut ca mama sa să fie audiată ca martor. Femeia a declarat că „a fost prezentă când s-a semnat actul de întreţinere, l-a împrumutat pe defunct cu suma necesară pentru întocmirea actului notarial (300-400 de lei), a condus autoturismul cu care defunctul şi fiul său s-au deplasat la notariat şi apoi a văzut în mod direct actul întocmit şi conţinutul acestuia, întrucât l-a luat din mâna copilului şi a văzut semnăturile".

În urma expertizelor din dosar s-a stabilit că „această declaraţie s-a aflat în contradicţie evidentă inclusiv cu probele ştiinţifice administrate în dosar”, iar fiul femeii a fost condamnat la patru ani și 10 luni de închisoare cu executare pentru fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals şi tentativă de înşelăciune (două fapte). În plus, femeia a fost trimisă în judecată pentru mărturie mincinoasă.

De ce a fost declarată nevinovată inculpata

Judecătoria Topoloveni a declarat-o nevinovată pe femeia trimisă în judecată pentru mărturie mincinoasă, arătând că „deşi a fost propusă ca martor de fiul acesteia, organele judiciare au omis să aducă la cunoştinţa inculpatei dreptul de a nu da nicio declaraţie”.

„Conform art. 115 alin. (1) coroborat cu art. 114 alin. (1) Cod Proc. Pen., poate fi audiată în calitate de martor orice persoană care are cunoștință despre fapte sau împrejurări de fapt care constituie probă în cauza penală, cu excepția părților și a subiecților procesuali principali.

Potrivit art. 117 alin. (1) C. Proc. Pen., au dreptul de a refuza să fie audiate în calitate de martor următoarele persoane: soțul, ascendenții și descendenții în linie directă, frații și surorile suspectului sau inculpatului, precum și persoanele care au avut calitatea de soț al suspectului sau al inculpatului”, se arată în sentința Judecătoriei Topoloveni.

Judecătorul a mai arătat că femeii „nu i-a fost adus la cunoştinţă dreptul de a refuza să dea declaraţie ca martor cu prilejul audierii acesteia, prin urmare, ne aflăm în situaţia în care inculpata a fost lipsită de posibilitatea de a uza de a refuza să dea declaraţie”.

„Fără a putea nega conţinutul mincinos al declaraţiei date, prin raportare la ansamblul materialului probator administrat în acea cauză, nu putem conchide că inculpata a dobândit calitatea de subiect activ calificat al infracţiunii de mărturie mincinoasă câtă vreme acesteia nu i-a fost prezentată posibilitatea de a refuza să dea declaraţie, motiv pentru se va reţine că fapta inculpatei se află sub incidenţa disp. art. 16 alin 1 lit. b Cod procedură penală, nefiind prevăzută de legea penală”, s-a mai reținut în sentința Judecătoriei Topoloveni, care nu este definitivă.