Masacrele Revoluției de la 1848. Episoade negative din istoria disputelor dintre români și maghiari

Pe teritoriul județului Alba au avut loc, în perioada Revoluţiei de la 1848 – 1849, ciocniri dure între români și maghiari. Unele dintre acestea s-au încheiat cu veritabile masacre. Cronologic primul incident grav a avut loc la Mihalţ, la 2 iunie 1948, când au fost împușcați 14 ţărani români de către trupele ungureşti şi răniți alți peste 50.

Acest eveniment a atras atenţia după ce a fost prezentat în ziarele vremii şi a fost unul dintre motivele care l-au convins pe Avram Iancu să declanşeze ofensiva militară din Apuseni. La Mihalţ era în derulare o veritabilă răscoală a ţăranilor care nu mai doreau asuprirea maghiară.

Peste 100 de grăniceri secui au fost trimişi la faţa locului pentru a restabili liniştea. Sătenii nu i-au lăsat să intre în sat şi au tras bacul de pe Mureş pe partea lor. Au spus că fǎrǎ ordinul maiestǎţii sale împǎratul nu vor accepta sǎ punǎ bacul în funcţiune. Punctul culminat al tensiunilor a avut loc în 2 iunie când secuii au adresat un ultimatum celor peste 2.000 de ţărani români înarmaţi cu furci, coase oblite, bâte, topoare. Aceştia au refuzat din nou să permită intrarea secuilor în sat, motiv pentru care s-a ordonat soldaţilor sǎ tragǎ fǎrǎ avertisment. S-au tras şapte salve în urma cǎrora au rămas 14 români morţi şi mai mult de 50 de rǎniţi, dintre care mulţi au decedat ulterior.

Ecoul mǎcelului de la Mihalţ devine o adevǎratǎ bombǎ incendiarǎ în momentul în care ştirea a fost publicatǎ de ziarul de limbă germană Der Siebenbürger Bote. Explicaţia era cǎ publicându-se atrocitǎţile de la Mihalţ într-o limbǎ de circulaţie europeanǎ, incidentul va putea ajunge mai uşor la cunoştinţa Europei, aruncând o luminǎ foarte proastǎ asupra a ceea ce se întâmpla în Transilvania.

”Măcelul” de la Presaca Ampoiului

Satul Presaca Ampoiului din comuna Meteş, Munţii Apuseni, a fost un alt episod sângeros al conflictului și s-a soldat cu sute de morți.

Evenimentele de la Presaca sunt descrise într-un mod original în cartea publicistului şi istoricului Ion Rusu Abrudeanu „Moţii - calvarul unui popor eroic, dar nedreptăţit“, apărută în 1928:

„În ziua de 23 octombrie, românii din regiunea Zlatnei, sătui de brutalităţi, bătăi şi închisori, după ce primiseră ordinul de dezarmare al generalului Puchner, au şi plecat la Zlatna, pentru că să ia armele de la unguri. Ţinutul întreg este locuit numai de români şi chiar în Zlatna românii sunt în mare majoritate. Însă colonia de funcţionari, meseriaşi şi alţi maghiari, nemţi şi armeni, tocmai pentru că era mică, s-a îngrijit încă din primăvară ca să se armeze bine.

Prefect al acelei regiuni era tânărul advocat Petre Dobra, numit numai de câteva zile, prin urmare nu avuse timp să armeze şi să disciplineze cetele. Câţiva tineri s-au pus în locul lor şi sosiţi la Zlatna au somat pe unguri să depună armele. După lungi parlamentari, se ajunse la învoială ca să se încheie un armistiţiu până după amiazi. Românii, încrezători în cuvântul dat, s-au risipit prin oraş, iar alţii rămânând pe loc şi-au scos merindele din desagă, începând să mănânce. Ungurii perfizi, profitând de acest lucru, şi-au călcat cuvântul atacând pe români, omorând mai mulţi dintre dânşii şi rănind pe alţii.

În prima spaimă românii au fost scoşi din oraş, afară însă, reculegandu-se, s-au adunat din nou şi înverşunaţi şi clocotind de rasbunare s-au aruncat asupra ungurilor, cari, neputând să mai reziste românilor, au dat foc oraşului şi au luat-o la fugă. Ajunşi însă pe drum de români, şi anume în satul Presaca, la opt kilometri de Zlatna, au fost măcelăriţi aproape toţi. Scriitorii maghiari socotesc numărul conaţionalilor lor ucişi la Presaca la 640 capete“.

Faptul că în zonă a avut loc evenimentul sângeros este marcat printr-un monument impunător ridicat în apropierea movilei de pământ. A fost construit de maghiari în 1898. În sat există şi o legendă care are legătură cu evenimentele de atunci: un copil maghiar ar fi scăpat din ambuscadă ascuzandu-se sub fusta unei românce din Presaca. Ulterior, acesta a ajuns ministrul transporturilor în administraţia din Imperiul Austro-Ungar şi drept recunoştinţă a construit calea ferată de pe Valea Ampoiului, care leagă Alba Iulia de Zlatna. Tot el ar fi finanţat şi construcţia monumentului.

Cine câștigă din separarea candidaților PSD-PNL la Capitală: ”Se vor faulta unul pe altul”. Scenarii noi pentru prezidențiale

Sociologul Alfred Bulai, șeful departamentului de Sociologie din cadrul SNSPA, a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători”. Acesta a vorbit despre cele mai importante subiecte de pe...

Ungaria dă asigurări că susține aderarea deplină a României la Schengen. Măsurile decise în urma vizitei lui Cătălin Predoiu la Budapesta VIDEO

Ungaria va continua să susţină accederea României în spaţiul Schengen cu frontierele terestre în acest an, a transmis ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, în urma unei...