Bugetarii care vor primi și mai multe beneficii, în ciuda tăierilor anunțate în 2023. Guvernul suplimentează numărul funcțiilor de conducere

Guvernul urmărește să modifice unele măsuri fiscal-bugetare, precum posibilitatea stabilirii, în anumite condiții, a unui număr de funcții de conducere de 10% în autorități, agenții sau instituții reorganizate prin Legea nr. 296/2023 și acordarea și de către operatorii cu pierderi contabile a anumitor creșteri salariale.

Pachetul de legi contrazice în practică principiul după care au fost justificate mai multe măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare anul trecut. Proiectul se bazează pe un studiu de impact care ar aduce un minus de fonduri la bugetul de stat, deși unele măsuri vor veni și cu încasări noi, iar structura instituțiilor publice rămâne una stufoasă, cu angajați care primesc sporuri și beneficii, în contrast cu contracția sectorului privat din ultimul an sub presiunea inflației.

Guvernul a motivat că măsurile vor crește cheltuielile cu 380,5 milioane lei în 2024 și 598,6 milioane lei în 2025. Astfel, impactul noilor măsuri va fi negativ pentru buget, deși sunt luate în calcul și decizii de reglementare care ar trebui să mai aducă încasări la buget, precum virarea de dividende de la companiile de Stat în procent mai mare de 50%. Legea va pune astfel o nouă presiune pe deficitul bugetar, în condițiile în care BNR a publicat recent date care arată că doar în primele două luni ale anului 2024, execuția bugetului general consolidat a ajuns la 1,67% din PIB față de marja de 1,07% din PIB aferent primelor două luni ale anului 2023, în condițiile în care deficitul total asumat de Guvern în Legea Bugetului pentru anul 2024 este de 5% din PIB.

Ce prevede noul pachet de măsuri și cum intră în conflict cu Legea 296 și mai ales OUG 115/2023. Cu 8-10% mai multe funcții de conducere stabilite de Guvern

Proiectul de Ordonanță de Urgență privind modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și a art. LIX din Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, pus în transparență de Ministerul Finanțelor prevede instituirea posibilității Guvernului de a stabili prin memorandum un număr total de funcții de conducere mai mare de 8%, dar fără a depăși 10% din numărul total de posturi aprobate, dacă sunt întrunite cumulativ următoarele condiții: autoritatea/agenția/instituția s-a reorganizat ca urmare a implementării prevederilor Legii nr. 296/2023, până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență; după data intrării în vigoare a Legii nr. 296/2023 a primit atribuții suplimentare pentru punerea în aplicare a unor prevederi legislative europene.

Pe de-o parte, OUG 115/2023 a prevăzut un număr maxim de posturi finanțat în anul 2024 din fonduri publice de către instituțiile și autoritățile publice, astfel încât să se asigure plata integrală a drepturilor de natură salarială. Pe de altă parte, Art. XV inclus în Secțiunea 1: Măsuri economico-financiare referitoare la autoritățile/instituțiile publice din Legea 296/2023 spune că „numărul total al posturilor de demnitate publică aprobate aferente funcțiilor de secretar de stat, consilier de stat, subsecretar de stat, vicepreședinte și al funcțiilor asimilate acestora se reduce până la data de 1 ianuarie 2024 cu minimum 25%.” Totodată, conducătorii ministerelor/autorităților publice/agențiilor naționale/autorităților de reglementare/instituțiilor publice care au încadrat personal pe posturi de demnitate publică aferente funcțiilor de secretar de stat/subsecretar de stat/consilier de stat/vicepreședinți și funcții asimilate acestora au primit atunci obligația de a formula propuneri către autoritățile ierarhic superioare care au ca responsabilitate numirea acestora în posturi de demnitate publică, astfel încât să se încadreze în prevederile alin. (1) până cel târziu la data de 1 ianuarie 2024.

Prevederile noi ridică astfel întrebarea scopului plusării, la finalul anului trecut, pentru o reducere și reorganizare a personalului angajat în instituțiile publice, pentru ca mai apoi impactul potențial al măsurii să fie înjumătățit, mai ales în ceea ce privește funcțiile de conducere, vădit dezbătute încă de anul trecut, considerând salariile ridicate din majoritatea entităților afiliate Guvernului.

Instituțiile publice, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv activitățile finanțate integral din venituri proprii, înființate pe lângă instituțiile publice, vor acorda anual vouchere de vacanță în cuantum de 1.600 lei, în perioada 1 ianuarie 2024 - 31 decembrie 2026, personalului ale căror salarii de bază nete din luna anterioară acordării acestora sunt de până la 8.000 lei. Modificările sunt subtile, dar prevăd mențiunea că beneficiile vor fi acordate atât pentru operatorii economici care nu au pierderi, cât și pentru operatorii economici care au înregistrat pierderi, pentru a nu afecta veniturile salariale aflate în plată pentru majoritatea personalului operatorilor economici. Astfel, operatorii economici care au înregistrate pierderi contabile din anii precedenți și nerecuperate și/sau înregistrează pierderi contabile în anul curent să poată acorda bonusuri reprezentând cheltuieli sociale.

Măsurile care promit încasări la bugetul de stat

Proiectul mai prevede că societățile de Stat vor trebui să vireze la buget cel puțin 50% din profit. Conform notei de fundamentare, Guvernul va putea stabili anual, prin memorandum elaborat de Ministerul Finanțelor, în cazul societăților naționale, companiilor naționale și societăților, cu capital integral sau majoritar de stat, precum și în cazul regiilor autonome înființate de stat, repartizarea unei cote din profitul net realizat sub formă de dividende/vărsăminte la bugetul de stat, mai mare decât limita stabilită de minimum 50% dividende/vărsăminte la bugetul de stat.

Totodată, pentru operatorii economici care au indicatori de rezultat sau de proiect stabiliți în baza unor contracte de finanțare din fonduri europene nerambursabile se reglementează posibilitatea ca, în baza aprobării autorității publice tutelare, să efectueze cheltuieli necesare în vederea realizării acestor indicatori prin excepție de la prevederile din capitolul III - Măsuri pentru disciplina economico-financiară din Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare.

Noul pachet de măsuri presupune și că diferența dintre cota ce poate fi stabilită anual de Guvern prin memorandum elaborat de Ministerul Finanțelor și cea aprobată de Guvern, prin memorandumuri elaborate de autoritățile publice tutelare, să fie repartizată la alte rezerve, ca sursă proprie de finanțare și să fie utilizată exclusiv și în integralitate în scopul finanțării investițiilor cu impact major în menținerea/dezvoltarea activității economice a acestora din anul curent, iar suma rămasă neutilizată la finele anului în curs să se vireze sub formă de dividende/vărsăminte la bugetul statului în termen de 60 de zile de la încheierea exercițiului financiar. Noua sancțiune pentru cei care nu se vor supune măsurilor este o amendă între 10.000 – 30.000 lei pentru președintele companiei în cauză, după o constatare făcută de Ministerul Finanțelor și de ANAF.

Practic, Guvernul plănuiește să intre mai incisiv în profiturile companiilor de stat pentru repartizarea internă a surplusurilor. Problema care se ridică astfel, în cazul multor instituții din energie și industrie, este cum vor avea în aceste condiții loc investițiile în cercetare, dezvoltare și inovație, dacă surplusurile care, de regulă, în orice companie privată sau cu capital public, sunt incluse într-o strategie pe termen mediu și lung, trebuie să fie vărsate prin constrângere legală în bugetul de stat.

Potrivit unor completări făcute de HotNews la interpretarea noului proiect de ordonanță, Guvernul mai propune, totodată, și amânarea reîntregirii fondurilor utilizate din Programul Național de Redresare și Reziliență în decembrie 2023, până la sfârșitul anului 2024. De asemenea, se propune și continuarea utilizării temporare a fondurilor europene nerambursabile disponibile aferente Programului Național de Redresare și Reziliență, pentru programele operaționale finanțate din fonduri europene structurale și de investiții aferente perioadei de programare 2014-2020.

Nota de fundamentare mai spune că în lipsa adoptării acestor măsuri, nu sunt resurse financiare suficiente pentru efectuarea de către Autoritățile de Management a plății cererilor de rambursare primite de la beneficiari.

Alte modificări incluse în pachetul noii ordonanțe

Personalul care a obținut statutul de veteran din teatrele de operații, fără a fi invalid, rănit sau afectat fizic și/sau psihic, beneficiază de mai multe avantaje, potrivit noilor măsuri. Printre acestea se numără dreptul de a purta uniforma militară după trecerea în rezervă sau retragere, o sumă forfetară lunară de 25% din salariul minim brut pentru personalul activ și o indemnizație lunară neimpozabilă de 1.000 de lei, ajustabilă anual în funcție de inflație, după retragere.

În domeniul fiscal și bugetar, sunt propuse mai multe modificări și inițiative, inclusiv amânarea reîntregirii fondurilor din Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) până la finalul anului 2024 și utilizarea continuă a fondurilor europene nerambursabile pentru programele operaționale finanțate din fonduri structurale europene pentru perioada 2014-2020. Se subliniază necesitatea acestor măsuri pentru a asigura resursele financiare necesare plății cererilor de rambursare.

O altă propunere include majorarea numărului de indemnizații de merit, reflectând includerea patrimoniului cultural imaterial printre domeniile eligibile. De asemenea, se discută modificări privind impozitarea activităților din domeniul energiei, permițând companiilor să fie excluse de la plata impozitului minim pe cifra de afaceri dacă obțin un anumit procent din venituri din activități reglementate.

Pe planul modului de funcționare al întreprinderilor, se clarifică criteriile pentru determinarea legăturilor între companii, modificând abordarea pentru stabilirea controlului și a relațiilor de dependență. Aceasta include deținerea unui procent semnificativ din titlurile de participare sau drepturile de vot, capacitatea de a numi sau revoca administratorii, precum și situații specifice legate de acționari sau asociați.

În plus, ANAF a anunțat ajustări ale termenelor pentru depunerea declarațiilor fiscale, specificând noul termen pentru depunerea Declarației 700 pentru ieșirea din sistemul de impozitare al microîntreprinderilor ca fiind 15 aprilie 2024, în loc de 31 martie. Aceasta vine în contextul modificărilor propuse privind „întreprinderile legate”, cu scopul de a asigura conformitatea și claritatea fiscală pentru antreprenori.

Daniel Dăianu (Consiliul Fiscal): „Politicile economice pot fi mai mult sau mai puţin bune. Aceasta nu înseamnă să se renunțe la democrație”

Politicile publice pot fi mai mult sau mai puţin bune, aşa cum se întâmplă şi în alte ţări din Uniunea Europeană, dar aceasta nu înseamnă că trebuie să se renunţe la democraţie,...

Cresc datoriile României din cauza haosului politic. Cum a reacționat piața după parlamentare

Rezultatele surprinzătoare de la primul tur al alegerilor prezidențiale au luat piața de credit pe nepregătite. Investitorii au reacționat la știrile venite din România și cer dobânzi mai...