Restructurarea cheltuielilor bugetare. La ce ne putem aștepta dacă Legea fiscal-bugetară va trece de Curtea Constituțională VIDEO

Vineri, 06 Octombrie 2023, ora 03:40
9771 citiri
Restructurarea cheltuielilor bugetare. La ce ne putem aștepta dacă Legea fiscal-bugetară va trece de Curtea Constituțională VIDEO
Legea fiscal-bugetară conține vulnerabilități FOTO / Unsplash

Dacă măsurile fiscale din Legea propusă de Coaliția PNL-PSD au fost iterate cu claritate, partea dedicată reducerii cheltuielilor bugetare și restructurării instituțiilor de stat conține prevederi mai greu de înțeles.

Conferențiarul Dan Constantin Mâță, avocat și profesor de drept administrativ în cadrul Facultății de Drept a Universității ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași explică în detaliu la ce ne putem aștepta dacă legea va trece de Curtea Constituțională în cadrul unui interviu la emisiunea Business Focus a Ziare.com. Specialistul în drept administrativ ridică problema vulnerabilităților prezente în proiectul legislativ, de la golurile lăsate de legiuitori pentru noi memorandumuri și hotărâri de guvern ulterioare care are urma să clarifice, să completeze sau să ofere noi excepții măsurilor cuprinse în lege, până la efectele disproporționate pe care unele măsuri le vor avea fie asupra reorganizării minimale a instituțiilor administrațiilor locale, fie asupra desființării, comasării sau fuzionării institutelor de cercetare-dezvoltare dependente de resursele statului.

Profesorul universitar a menționat de la bun început că există niște vulnerabilități destul de mari în actul normativ, vulnerabilități care au fost sesizate încă din procedura de avizare a specialiștilor din Ministerul de Justiție și a celor din Consiliul Legislativ și din cadrul Consiliului Economic și Social.

Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent

”Este vorba despre o lege mamut care conține foarte multe norme tranzitorii, care modifică sau completează alte acte normative esențiale – și am în vedere în primul rând Codul Fiscal și Codul Administrativ, pe lângă normele proprii.

Însă actul va fi urmat, în cazul în care va trece de testul de constituționalitate, de alte acte normative, fie legi, fie ordonanțe simple, ordonanțe de urgență sau diverse acte administrative care acte normativ – multe dintre ele anunțate chiar în cuprinsul acestei legi. În diverse articole se face referire la faptul că ulterior prin lege se vor preciza condiții, se vor detalia anumite aspecte sau se vor redacta memorandumuri.”

Memorandumul nu este un act normativ – ori de mai multe ori în cuprinsul acestei legi, se face referire la faptul că ulterior, prin memorandum, guvernul va avea posibilitatea să detalieze, să clarifice anumite aspecte sau să prevadă anumite excepții cu privire la cele menționate. Este un aspect care a fost, de exemplu, sesizat foarte clar și de către specialiștii din cadrul Consiliului Legislativ. Consiliul Legislativ a dat un aviz pozitiv, dar este un aviz însoțit de foarte multe recomandări și critici – nu toate dintre ele voalate, a punctat specialistul.

Una dintre critici se referă și la faptul că în cuprinsul legii este menționată posibilitatea ca ulterior, prin memorandum, să se prevadă alte excepții, alte scutiri ș.a.m.d. Excepțiile, clarificările, aspectele de completare din cuprinsul unui text normativ nu se pot face decât prin acte normative cu aceeași forță juridică.

”Prin urmare, atâta timp cât ai o lege care are forța de reglementare a unei legi organice, nu poți să vii, ulterior, prin intermediul unui memorandum, așa cum lasă să se înțeleagă textul legii, să prevezi alte excepții sau să elimini o serie de excepții. Iată un exemplu concret legat de calitatea legii”, a insistat Dan Constantin Mâță,

Impactul economic ale salariilor care chiar vor fi tăiate prin lege

O măsură dezbătută puternic în presă în ultima săptămână a fost cea legată de salariile șefilor de instituții publice, care nu pot depăși un nivel al remunerației brute lunare mai mare de 6 ori decât indemnizația brută lunară pentru funcția de demnitate publică de ministru. În presă s-a discutat deja despre salariile conducerii băncilor de stat și ai unor organizații afiliate guvernului, însă actul normativ cuprinde mențiuni legate de tăieri salariale în mai multe structuri bugetare și plafoane de mai multe tipuri, dincolo de cele care protejează conducerea BNR, CEC, Eximbank și a altor instituții guvernamentale pe care Executivul a recunoscut că dorește să le protejeze.

Chiar și în cazul celor care chiar vor avea veniturile reduse prin lege, profesorul universitar a punctat că impactul va fi față de deținătorii acestor funcții la nivel macro-bugetar, la nivelul bugetului general consolidat: ”să nu ne imaginăm că reducerea indemnizațiilor acestor persoane va consolida bugetul într-o manieră considerabilă. Însă se dă un anumit semnal. Mai degrabă este vorba despre un mesaj nu atât de ordin economic, cât de ordin politic și de o anumită coerență în privința echității sociale pentru că a fost însoțită de un discurs privind necesitatea unor măsuri de austeritate.

Având în vedere ideea de bază a acestui act normativ, care este sustenabilitatea financiară a României, ne așteptam ca aceste măsuri să fie la fel de coerente și de drastice și în privința sectorului public. S-a venit cu această măsură care sigur are un impact, dar mai degrabă un impact la nivel de discurs politic. Sunt exemple extrem de numeroase în anii anteriori când se arăta că președintele, directorul general al unei astfel de instituții publice aflate în subordinea Parlamentului României aveau niște salarii foarte mari, de ordinul miilor de euro pe lună. Evident că lucrurile acestea au rămas în memoria publică și s-a venit cu această măsură.”

Teoretic este o măsură necesară, punctează specialistul, pentru că, într-adevăr, acele salarii sunt disproporționate în condițiile în care fondurile vin în continuare din bugetul de stat.

Profesorul universitar a subliniat că este în continuare necesară o recalibrare a acestor salarii, dar că nu ar trebui să ne imaginăm că la nivelul bugetului general consolidat, această plafonare va avea un impact uriaș.

Descentralizarea serviciilor publice: O măsură cu impact minimal atât asupra bugetului de stat, cât și a organizării administrativ-teritoriale

O mare parte din obiecțiile Ministerului de Justiție în avizul favorabil adus legii se referă la caracterul ambiguu și impredictibil al măsurilor stipulate în lege. Expertul a clarificat faptul că structura care în prezent este prevăzută de Codul Administrativ. Instituțiile sunt organizate în birouri, servicii, direcții și direcții generale.

Codul Administrativ prevede un număr maxim de funcții de execuție de la care se poate constitui un birou, un serviciu, o direcție sau o direcție generală: ”S-a venit cu această măsură a desființării biroului – un aspect care fără îndoială este pozitiv pentru că la nivelul administrației publice locale, în general, se înființau tot felul de birouri cu un număr mic de 5 posturi de execuție și evident că șeful de birou avea și indemnizația corespunzătoare. Din punctul acesta de vedere, măsura este una foarte bună. Dar ea nu are cum să aibă un efect imediat față de contribuabil, față de cetățean, ci are relevanță în raport cu organizarea internă a respectivei autorități sau instituții publice”.

Și în acest caz se sesizează aceeași lipsă de coerență și de predictibilitate a textului normativ în ceea ce privește situația acestor persoane care în prezent dețin funcții de conducere și care ca urmare a dispozițiilor acestei legi, în cazul în care ea va intra în vigoare, și le vor pierde.

Se pune problema unei lipse de predictibilitate deoarece aceste persoane au ocupat funcțiile publice prin concurs și o astfel de măsură poate leza dreptul la carieră, un drept fundamental în statutul funcționalului public, a punctat profesorul universitar.

În același sens, nu se prevede în cuprinsul textului de lege și o serie de măsuri compensatorii. Este menționat faptul că aceștia vor fi transferați pe o funcție publică echivalentă, fie pe o funcție publică ierarhic superioară sau de conducere superioară – fapt care nu ar trebui să aibă loc decât prin promovare sau prin recrutare, și nu prin efectul direct al unui articol de lege.

Descentralizarea, așa cum o prevede legea, este insuficientă și imperfectă pentru că principiile privind descentralizarea sunt prevăzute în Codul Administrativ, unde se face referire la un mecanism care presupune standarde de calitate și de cost, care nu se regăsesc în cuprinsul acelui unic articol privind descentralizarea serviciului public.

Astfel, din punct de vedere a organizării propriu-zise, nu are cum să fie o modificare radicală, pentru că singura structură care dispare este cea a biroului.

Cercetarea și inovația, din nou puse pe ultimul loc al priorităților guvernului

Legea prevede noi reglementări pentru Institutele Naționale de Cercetare Dezvoltare, Direcțiile Județene de familie și tineret, Casele Județene ale Elevilor, Direcții Județene de Tineret și Sport. Pe scurt, urmează desființări de posturi, comasări, fuzionări, lichidări totale și reduceri obligatoriu ale cheltuielilor materiale cu cel puțin 15% până la finalul anului viitor.

Expertul a punctat faptul că este vorba despre niște instituții relativ mici care cu siguranță nu aduceau foarte mulți bani, dar aveau o anumită necesitate social-culturală și chiar și economică, pentru că multe din aceste institute de cercetare-dezvoltare sau stațiuni de cercetare erau implicate în diverse proiecte economice, cu operatori economici și accesaseră fonduri europene. Misiunea lor nu e una exclusivă de cercetare, ci și de dezvoltare a mecanismelor de cercetare în raport cu obiectivele specifice pe care îl avea respectivul institut.

Măsurile prevăzute în lege care vizează aceste instituții sunt extrem de drastice, motivează expertul în drept administrativ. ”Nu sunt foarte multe la nivel național. Sunt sub 50 de institute naționale de cercetare-dezvoltare și acestea vor fi reorganizate din temelii după niște principii care presupun o ierarhizare a lor, iar cele care se găsesc în clasa a 3-a urmează să fie comasate la unele care se găsesc în clase superioare. Întregul personal va migra către noul institut și nu vom mai avea nici măcar acest număr de institute de cercetare-dezvoltare pe care le avem în prezent”, a arătat profesorul universitar.

Combaterea evaziunii fiscale: Punctul de reală importanță a legii. RO-Sigiliu, cu adevărat eficient dacă este compatibilizat cu e-Factura

Conform profesorului universitar Dan Constantin Mâță, segmentul legii dedicat combaterii evaziunii fiscale este poate cel mai important și necesar din tot actul normativ.

Un element pe care s-a pus extrem de mult focus în lege reprezintă coerența privind trasabilitatea mărfurilor. În special în contextul geo-politic actual, România este o țară în care se tranzitează foarte multe mărfuri, nu întotdeauna fiind extrem de facil de a le urmări pe parcursul ciclului de transfer. Este o problemă prevalentă în comerțul online și, în particular, în cazul depozitelor care nu sunt înregistrate uneori și nu pot fi verificate de către autorități și organele de control.

”Aceste deficiențe în privința procesului de trasabilitate a mărfurilor are urmări cât se poate de neplăcute în planul evaziunii fiscale, în acest caz, legiuitorul a venit cu introducerea, odată cu anul următor, a unui sistem integrat electronic RO-Sigiliu. Astfel, mărfurile vor fi introduse într-un sistem informatic prin care se poate urmări atât modalitatea de depozitare, cât și cea de comercializare, evitându-se evaziunea fiscală într-o proporție mult mai mare.”

Specialistul a punctat faptul că un rol crucial în eficacitatea sistemului va fi însă compatibilitatea sa cu celălalt sistem la care face referire legea, dar care nu a fost până în prezent implementat pe deplin, și anume e-Factura.

Quarterly Report - evenimentul #1 pentru companii la BVB

Ce probleme de interpretare legală ridică impozitul de 70% pe veniturile nedeclarate. ANAF-ul ar putea avea mână liberă la amenzi de la 1 iulie
Ce probleme de interpretare legală ridică impozitul de 70% pe veniturile nedeclarate. ANAF-ul ar putea avea mână liberă la amenzi de la 1 iulie
Impozitarea cu 70% a veniturilor nedeclarate de persoanele fizice și identificate de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) intră în vigoare la 1 iulie 2024. Problema ridicată de...
Prognozele analiștilor pentru anul 2024 – TradeVille
Prognozele analiștilor pentru anul 2024 – TradeVille
Prognozele Analiștilor Pentru Anul 2024 Analiștii CFA se așteaptă ca economia românească sa înregistreze o creștere economica de peste 2% in 2024, o estimare ușor mai prudenta decât...
#masuri fiscale guvern, #cheltuieli bugetare, #cheltuieli publice, #autoritati locale, #institute de cercetare faliment, #evaziune fiscala, #evaziune fiscala Romania , #Modificari fiscal bugetare 2023