Guvernarea PSD-PNL pare că merge ca pe roate în contextul în care sunt majorate atât pensiile, cât și salariile. În realitate, Cabinetul Ciolacu ar fi trebuit să strângă cureaua, lucru care nu s-a întâmplat, dat fiind șirul de alegeri din 2024. Guvernarea a avut parte inclusiv de o indulgență de la Bruxelles, astfel că s-a întrecut în măsuri populiste, deși atenția electoratului se îndreaptă mai degrabă spre inițiative simbolice, spun analiștii.
În urmă cu un an, Guvernul promitea că scade cheltuielile guvernamentale în încercarea de a se încadra în deficitul bugetar pentru asigurarea banilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Ultimele luni au adus însă o diferență între angajamente și realitate, care vine și pe fondul unui lung șir de alegeri.
„Din păcate Comisia Europeană s-a dovedit deja foarte indulgentă cu guvernul României și tocmai această indulgență ne va împinge într-o prăpastie, pentru că la un moment dat lucrurile se vor schimba și este posibil să se schimbe chiar de anul viitor. Vedem care este rezultatul alegerilor în Europa de vest, vedem cum se schimbă curentele politice, cine ajunge la putere și în consecință vedem cum cei care până ieri erau foarte îngăduitori cu banii altor oameni și au închis ochii (...) pentru că mizau să aibă și ei parte de sprijinul României la Bruxelles când candidau (...) După ce se va termina acest concurs de funcții vor spune gata cu banii”, a explicat analistul economic Bogdan Glăvan pentru Ziare.com.
„În momentul în care statul însuși arată că este condus prost pentru că este an electoral, ce mai putem spune”, a mai atras atenția analistul economic Bogdan Glăvan, dând exemplul Kenyei, unde protestele au luat cu asalt statul în contextul unor creșteri de taxe. „Această creștere economică este iluzorie. Guvernul pompează bani în economie, mărește salarii, mărește pensii, fără nicio noimă, nicio rațiune, fără să aibă rațiune, raportează deficite greșite (...) Cu chestia asta întreține o iluzie a prosperității. Întotdeauna în istorie, când s-au întâmplat asemenea miracole, a venit și nota de plată. S-ar putea să fie la fel de aspră ca în cazul Kenyei”, a mai punctat Bogdan Glăvan.
Analistul economic Cristian Păun a explicat, de asemenea, pentru Ziare.com că „pare că nimeni nu este interesat să rezolve” problema deficitului bugetar.
„Cu siguranță ceea ce se sacrifică acum este partea economică și întotdeauna este așa, pentru că orice cheltuială din bugetul statului până la urmă se susține prin bugetul statului din ce poate produce economia reală și este taxat de către guvern. (...) Pe de altă parte avem, să spun așa, o sacrificare pe zona populației sărace și foarte sărace, pentru că i se vinde în momentul de față o iluzie, în sensul că se mizează pe creșterea pensiilor din toamnă și anul viitor efortul bugetar va fi de trei ori mai mare pentru că acum vom aplica această lege a pensiilor doar pe o treime din an, însă nu există banii pentru așa ceva. Deja suntem pe un deficit excesiv fără să aplicăm acea lege a pensiilor din septembrie”, a mai punctat Cristian Păun.
Între timp, în contextul în care Guvernul și-a asumat, potrivit Ziarul Financiar, pentru anul în curs un deficit de 5%, în urma unor negocieri cu Comisia Europeană, deși inițial era 3%, instituția revine cu un avertisment care arată că deficitul public general ar urma să crească la 6,9% din PIB în 2024. Un raport recent al instituției arată astfel că România nu şi-a respectat angajamentele și că are întârzieri privind cererile de plată din PNRR.
De altfel, statul a majorat mai multe salarii din sectorul bugetar ca urmare a protestelor. Potrivit datelor furnizate de Ministerul de Finanțe, în luna aprilie erau 608,392 angajați în instituțiile finanțate integral din bugetul statului.
Majorări au venit și pe zona pensiilor, în două tranșe, în cursul anului 2024, ultima urmând în septembrie. Un anunț important a venit chiar cu trei zile înaintea alegerilor de pe 9 iunie, când premierul Marcel Ciolacu a arătat că va fi majorată valoarea salariului minim, lucru care a și iscat discuții între partidele guvernării. Ulterior, liberalii și social-democrații au venit cu o nouă înțelegere pentru o majorare cu 400 de lei, fiind netaxabili 300 de lei.
Atenția electoratului este îndreptată mai degrabă asupra elementelor simbolice, susține sociologul Alfred Bulai. „În general oamenii reacționează pe chestiuni care au mai degrabă elemente simbolice, decât cele legate de nivelul de trai. (...) În primul rând jignești inteligența oamenilor considerând că ei își dau seama că trăiesc bine sau prost pentru că le spui tu. (...) Multe din aceste măriri de fapt nu au efecte reale, adică oamenii nu simt diferența pentru că sunt măriri mici raportat la o inflație mare. Nu se simte ceva spectaculos. (...) Masa mare de oameni reacționează mai degrabă pe alte criterii, care sunt mai degrabă simbolice”, a explicat pentru Ziare.com sociologul Alfred Bulai.
Sociologul a mai punctat că încrederea electoratului „scade când există lipsa de încredere în interiorul grupului. Asta s-a întâmplat în PSD, s-a întâmplat și la alte partide, vedeți PNL, care a avut o mie de probleme. Cu alte cuvinte, în general problemele interne sunt în mare măsură cele care anunță problemele pe care le are un partid”.