Supraîncărcarea programelor școlare din România și perspectiva introducerii de noi materii la Examenul de Evaluare Națională par să adâncească și mai mult problema sistemului de învățământ.
Unele materii par să nu-i ajute prea mult în viață pe viitorii adulți. Și chiar ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a declarat, în seara zilei de luni 14 februarie, că supraîncărcarea programelor școlare este un element foarte important şi că, spre exemplu, nu toţi elevii trebuie să înveţe geometrie vectorială, el însuşi neavând nevoie de asta în viaţă. ”Eu sunt absolvent de matematică – fizică şi am reuşit să fac câte ceva în viaţă şi fără geometrie vectorială”.
Președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Simion Hăncescu, a explicat pentru Ziare.com de ce sistemul de învățământ din România pare să fie în cădere liberă deși s-au încercat tot felul de soluții pentru ridicarea acestuia.
”Este greu de spus dacă o materie este utilă sau inutilă. Aici lucrurile pot să fie gândite la nivel de module. Se contura la un moment dat acea variantă de ”Științe” unde să fie cuprinse noțiuni de matematică, fizică, chimie. Nu știu dacă este bine sau rău. Chiar dacă rămân ca materii distincte, Chimie, Fizică, Biologie, modul de predare ar trebui regândit.
Acestea sunt materii dificile dar pentru că se bazează foarte mult pe informație, dacă s-ar axa pe partea practică, ar fi mai ușor de înțeles și ar fi utile pentru elevi.
Ce-i trebuie unui copil să știe integrale dacă el nu poate să calculeze câte foi de gresie încap într-o cutie sau câte fire de ceapă intră pe un strat”, a explicat președintele sindicatelor din Educație.
În acest timp, elevii și părinții se plâng că deja programa este foarte aglomerată și orice materie în plus la examen se traduce în timp mai mare de învățare. Și chiar și profesorii au ajuns să fie bulversați de aceste schimbări.
”Vedem că de 32 de ani tot se caută soluții și până acum nu s-a găsit nicio variantă care să conducă la creșterea calității actului educațional, la creșterea performanței pentru elevi. Învățământul a fost în cădere în toți acești ani pentru că, așa cum arată realitatea, nu s-a găsit o soluție ideală.
Problema, extrem de importantă, pe care noi am adus-o în atenția tuturor miniștrilor educației din ultimii ani a fost cea legată de programele școlare. Acestea nu au făcut pasul esențial în sensul de a nu se mai pune accent pe partea informativă. Noi am cerut să se meargă pe partea creativă, aplicativă și să nu-i transformăm pe elevi în niște tocilari, în niște memoratori care se blochează în fața unei situații concrete. Iar acest lucru se vede și în rezultatele de la testele PISA.
În România se dau aceste teste numai că, din nefericire, programele noastre școlare nu au nicio legătură cu ceea ce se întâmplă în țările care au rezultate bune. Acolo se pune accentul mai mult pe gândire și nu pe acumulare de cunoștințe”, a explicat profesorul Hăncescu.
Țările nordice au cele mai bune rezultate la aceste teste deși se pare că sistemul lor de învățământ este mult mai relaxat.
”Trebuie văzut cum au ajuns aceste națiuni la un nivel performant. Finlanda este printre țările în care, într-adevăr învățământul s-a dezvoltat foarte mult dar acolo are libertate școala. Profesorul este suveran și poate să-și aleagă metodele de predare. Este respectat.
În momentul în care profesorul din Finlanda spune despre un elev că trebuie să meargă către Real sau spre Uman, așa este îndrumat și de către părinți. La noi este invers: dacă profesorul spune că elevul este de științe umaniste, părintele va face tot posibilul ca acesta să facă informatică sau științe exacte. Multe familii nu înțeleg că aptitudinile elevilor sunt fundamentale”, a explicat Simion Hăncescu.
Testare PISA 2018 SURSA: educatieprivata.ro
Hăncescu mai este de părere că mulți elevi trebuie îndreptați către școlile tehnice. ”În România se fuge de a învăța o meserie. Nu mai avem forță de muncă de calitate pentru că s-a creeat această psihoză. Nimeni nu mai vrea să-i ajungă copilul muncitor. În țările normale aceste lucruri sunt chiar onorabile, iar muncitorii sunt bine plătiți. Nimănui nu-i este rușine că este mecanic auto sau tinichigiu sau șofer. Aici lucrurile au mers din rău în mai rău și nu se știe exact ce se vrea de la acești copii”.
Sindicalistul a mai arătat că problema este volumul mare de informație teoretică pe care copiii trebuie să o tocească și pe care apoi o uită.
”Sperăm ca programele să fie astfel structurate încât să se pună accent pe partea aplicată iar partea informativă să fie mult diminuată pentru că aceasta oricum se uită. Uitarea este un proces firesc. Elevul poate să învețe pentru un test sau un examen apoi uită. El trebuie să fie capabil să se descurce atunci când ajunge în fața unei situații practice”, a mai spus președintele sindicatelor din Învățământ.
Deși mulți elevi se plâng de numărul mare de ore pe care îl petrec la școală, profesorul Hăncescu spune că în mod normal, ”copiii ar trebui să stea cât mai mult timp” în unitățile de învățământ.
”Nu să li se preda mai mult ci să fie bine pus la punct acest sistem de after school. Să își facă temele acolo, să aibă activități, să poate servi o masă caldă. Însă aici statul ar trebui să facă un efort financiar. Cu cât elevii stau mai mult timp în afara școlii, cu atât este mai periculos pentru ei pentru că de multe ori nu pot fi supravegheați, iar temele se termină de multe ori pe la ora 1 sau 2 noaptea, pentru că părinții ajung târziu acasă.
În țările normale, elevii pleacă cu mâinile în buzunar de la școală și mai citesc acasă doar o lectură, dacă vor”, a mai precizat Hăncescu.
31 de parlamentari, printre care și fostul ministru al Educației, Monica Anisie, au propus un proiect conform căruia, elevii ar trebui să susțină Evaluarea națională la mai multe probe față de prezent.
Conform proiectului, prima evaluare nouă ar urma să apară la clasa a II-a şi a IV-a, potrivit observatornews.ro. Elevii ar urma să dea un test privind cunoştinţele lor despre un stil de viaţă activ. Apoi, la finalul clasei a VI-a, ar urma să susţină o probă la sport şi alta la igienă personală, nutriţie şi fair-play. În final, elevii de clasa a VIII-a ar urma să primească şi ei 3 probe noi: una de utilizare a calculatorului, una de educaţie civică şi una de sport. Pentru fiecare probă, elevii vor primi un calificativ.
”Legat de faptul că evaluările se pot da la mai multe materii, poate nu ar fi rău să se gândească o variantă având în vedere că mulți elevi în clasa a IX-a își dau seama că s-au orientat greșit. Computerul care face repartizarea nu știe dacă elevul respectiv are înclinație către real sau uman. Astfel, pentru o selecție mai riguroasă ar fi ca elevul să-și aleagă, pe lângă materiile de bază, și una dintre cele din profilul pe care vrea să-l urmeze. Adică cei care vor să dea la profil Real să dea o probă și din fizică sau chimie sau biologie iar cei care vor științe umaniste, din Istorie sau o limbă străină.
În alte țări, orientarea se face pe parcursul școlii. Elevul are un dosar încă din primul an de școală cu parcursul său. Acele evaluări naționale de la noi, trebuie să scoată în evidență aptitudinile elevului nu să fie date doar niște teste”, a mai spus profesorul.
Materii inutile ...meditatii clasice / clisee pt fraieri ...programa scolara kk ...statistici... Vezi tot