Cum se nasc fake news-urile despre vaccinare, de la amuzament la lupta pentru putere. ”Pe bunicile noastre nu le putem acuza de rea credință”

Când a apărut coronavirusului, acesta a venit la pachet și cu fake-news-uri. S-a auzit că virusul a scăpat din laborator, că cei care știau antidotul au fost omorâți, că de fapt virusul nu există și că totul este o strategie pentru îmbogățirea unora. Acum, că avem vaccinul anti- COVID avem fake-news-uri și pentru acesta. ”Știm” deja că ni se introduc cop-uri prin vaccin ca mai apoi să fim mai ușor de manipulat, că vaccinul are cifra diavolului, cine se vaccinează ajunge în iad și tot așa.

De ce se creează astfel de știri false și cui folosesc? Și, mai ales de ce par să fie acceptate de autorități? Bogdan Oprea, expert în comunicare publică și profesor la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării și politologul Cristian Hrituc au explicat pentru Ziare.com mecanismele care îi fac pe oameni să creadă astfel de informații și cum pot fi combătute.

Bogdan Oprea: ”Cei care lansează astfel de narațiuni de dezinformare pot avea aceste scopuri”

Profesorul Bogdan Oprea spune că patru motivații îi ”mână” pe lansatorii de fakenews-uri să facă acest lucru: traficul pe internet, amuzament, propagandă sau marketing.

”În primul rând trebuie să înțelegem că dezinformările acestea, narațiunile acestea de dezinformare au la bază patru mari motivații. Cei care lansează aceste narațiuni de dezinformare, unele dintre ele merg chiar până la propagandă, pot avea unul dintre aceste scopuri.

Prima motivație este că urmăresc să facă trafic. Din traficul de pe site-ul lor, de pe rețelele de socializare câștigă bani. Se indexează din publicitate, cu cât ai mai multe vizualizări pe conturile respective, vin mai multe reclame și câștigă bani. Nu țin cont că publică o știre falsă, un fake-news și că acest lucru poate să producă daune, uneori chiar pot să ducă la moartea unor oameni.

A doua motivație este că unii o fac pur și simplu din amuzament. Este așa-numitul trolling. Sunt niște resorturi psihologice care se activează în indivizii respectivi. Ei se amuză când văd că stârnesc tot felul de reacții în zona aceasta a online-ului, în zona digitală. Sunt oameni care au tot felul de carențe emoționale, care își găsesc răbufnirea și satisfacția din consumarea unor reacții de multe ori vehemente la postările lor sau la articolele cu narațiuni false pe care le scriu.

O altă motivație, de bună seamă, poate fi pentru propagandă și lupta pentru putere. Diferiți agenți de influență puși în serviciul unor factori politici, factori statali, pot să fie state, organizații, companii, promovează narațiuni de dezinformare pentru a obține capital politic, capital public, depinde fiecare ce urmărește.

Al patrulea motiv poate să fie cel legat de interesele de marketing și de vânzări. Nu este folosită, de ieri, de azi, știrea ca instrument de marketing. Părintele publicității, David Ogilvy spunea la un moment dat că ”pe cât un produs publicitar arată mai puțin ca un produs publicitar și mai mult ca unul editorial mai mulți cititori se opresc, în privesc și în citesc. Este unul dintre principiile importante după care funcționează marketingul și promovarea, iar companiile, organizațiile, îl folosesc în campaniile lor”, a explicat expertul pentru Ziare.com.

Cum se poate dezminți un fake news despre vaccinare?

După ce știrea falsă a fost lansată, este mai greu să fie dezmințită. Însă, cu toate acestea, autoritățile trebuie să aibă un răspuns pentru orice informație nereală. Altfel, instituția și programul, în cazul nostru campania de vaccinare, va avea de suferit.

”În primul rând cu apelul la resorturile științifice. Eu cred că zona de cercetare academică îți oferă cele mai bune răspunsuri pe care poți să le ai în situațiile acestea. Primul lucru pe care trebuie să-l facă autoritățile publice este să aplice principiul numărul 1 al comunicării în situații de criză: ”să nu ascunzi nimic despre situația respectivă”.

Cu cât ești mai transparent, cu cât explici cu atâta publicul larg va înțelege complexitatea fenomenului respectiv. COVID-19, vaccinarea și toate situațiile acestea cu care ne confruntăm în aproape un an și jumătate sunt de o complexitate foarte mare. Atunci autoritățile publice ar trebui ca în primul rând să nu ascundă lucruri.

Pentru că acolo unde sunt lucruri lăsate neclarificate, unde opinia publică, presa, în principal, dar nu numai, de multe ori actorii implicați, medici, cercetători, angajați ai instituțiilor statului din zona medicală și nu numai, vin și revelează tot felul de lucruri pe care autoritățile nu le comunică și care și celui mai de bună credință cetățean, îi trezește suspiciuni. ”De ce a ascuns lucrul acela?”

Au apărut primele reacții adverse la vaccin, comunică-le! Prezintă starea persoanelor respective. Acceptă faptul că acest vaccin nu este absolut perfect, că printre cetățeni sunt oameni care au suferit efecte adverse. În statisticile statului cei mai mulți dintre ei nu se regăsesc.

Dacă autoritățile ar acționa în acest fel, ar diminua foarte mult din zvonistica și narațiunile acestea multe dintre ele lansate din cele patru motivații: pentru bani, din amuzament, din motive de marketing, propagandă și interes politic”, a precizat Bogdan Oprea.

”Pe bunicile noastre nu le putem acuza de rea credință. Responsabilitatea este a statului”

”Însă contează și a doua componentă a mecanismului de funcționare a acestor narațiuni, care odată cu lansarea înseamnă distribuirea și penetrarea lor la nivelul publicului. Ori, de multe ori, fie că vorbim de rețelele de socializare, fie că vorbim de discuții față în față, de multe ori publicul promovează mai departe narațiunile respective, nu neapărat cu rea credință.

Pe bunicile noastre care share-uiesc un fakenews grosolan pe conturile lor de socializare nu poți să le acuzi că sunt promotori de știri false. Ele le distribuie de bună credință și la fel ca ele și alții și fenomenul acesta multiplică expunerea mesajului pentru că așa funcționează și algoritmii rețelelor de socializare dar așa funcționăm și noi ca ființe umane. Un zvon se duce repede. Apare într-un colț, cineva îl lansează și apoi umple o piață întreagă, un sat întreg, un județ sau chiar o țară.

Dacă ar exista transparență, o bună parte din distribuiea aceasta nevinovată, făcută de către oameni cărora nu li s-a explicat situația în ansamblul ei, ar dispărea. Însă responsabilitatea principală este a statului. Trebuie să ne educe, să înțelegem, să facă educație digitală cu noi să înțelegem cum funcționează acest mecanism. Poate nu va înțelege toată lumea dar o masă critică este nevoie să o educăm.

Apoi, punctuală pe aceste narațiuni, tot responsabilitatea statului este să le demonteze caz cu caz. Știu că cercetările pe fake news vorbesc că nu sunt eficiente narațiunile de rectificare, că degeaba dai drept la replică pentru că cel care a crezut în știrea falsă va crede în continuare. Aceasta est explicația psihologică însă, eu care sunt de formație jurnalist, om care a lucrat în comunicare publică, consider că este obligația mea față de public să îi spun adevărul. Dacă instituția mea sau despre acțiunile instituției la care lucrez circulă pe piață infirmații false, este o problemă pe care trebuie să o rezolve omul de comunicare.

Trebuie să înțelegem că sunt enorm de multe mecanisme psihologice care stau în spatele succesului pe care le au aceste narațiuni. De exemplu, paradigma polarizării partizane care spune că indivizii care manifestă o aversiune față de anumite persoane politice sunt cei mai susceptibili să distribuie fakenews-uri față de persoanele respective. Noi ca indivizi ne alimentăm cu fakenews-urile. Ne place să avem dreptate.”, a mai arătat expertul în comunicare.

Fake news - urile sunt acceptate de către clasa politică?

Politologul Cristian Hrituc este de părere că aceste fake news-uri nu sunt neapărat acceptate de politicieni, în țara noastră, deși în afara granițelor au fost unele influențe în acest sens.

”La nivel internațional avem de a face cu o propagandă mare la nivelul internetului dar este foarte greu de combătut mai ales când nu avem prea multe organisme și instituții care să se ocupe de verificare și control. Nu cred că în România aceste fake news-uri sunt acceptate de politicieni. Asta nu înseamnă că la nivel global nu se întâmplă așa ceva. Am avut Rusia care a promovat știrile false, am avut un joc din partea Chinei pe această linie. Dar nu cred că în România au fost acceptate neapărat. Cel mult, am putea spune că nu toți politicienii și nu toate partidele politice au contribuit proactiv la campania de vaccinare.

Din cauza disensiunile politice am avut partide ca AUR care și-au făcut o campanie prin a le spune oamenilor să nu se vaccineze pentru că li se va lua libertatea de gândire și de expresie. Dar nu am văzut cazuri concrete de acceptare, mai puțin cazuri de tipul senatorului Diana Șoșoacă și alți politicieni extrem de colorați.

Este extrem de greu să stopezi acest fenomen pentru că orice stire negativă se propagă mult mai rapid în opinia publică decât una neutră. Tot ce reprezintă senzațional tot ce are o umbră de scepticism, de scenarită, este mult mai ușor de transmis”, a explciat politologul Cristian Hrituc pentru Ziare.com.

Conform celui mai recent raport de vaccinare transmis de autoritățile române, peste 10.000 de doze au fost administrate în ultima zi în urma cărora au fost raportate șapte reacții adverse.

Ultimul mesaj al lui Piedone despre posibila retragere din cursa pentru Capitală: ”Îi las pe contracandidaţi să facă campanie când cerurile sunt deschise”

Cristian Popescu Piedone a anunțat joi, 25 aprilie, că rămâne în cursa pentru Primăria Bucureștiului, în ciuda tuturor zvonurilor. "Haideţi să închidem odată... Retragere, mesaje,...

Orban acuză Biroul Electoral Central că favorizează alianța PSD-PNL: ”Le-a dat voie să desfacă alianţa împotriva firii”

Liderul Forţa Dreptei, Ludovic Orban, a acuzat joi, 25 aprilie, Biroul Electoral Central că ar fi modificat „în mod ilegal” o hotărâre de guvern şi că instituţia ar fi...