"Stresul in media": Jurnalismul e o meserie la care e greu sa renunti

Jurnalismul este o meserie cu putine satisfactii, la care este greu sa renunti, facuta din pasiune, de oameni care nu percep multe din presiuni ca fiind stres. Acestea sunt cateva dintre concluziile dezbaterii "Stresul in media - provocari in viata de jurnalist", care a avut loc marti, la Bucuresti.

Dezbaterea, la care au participat jurnalisti, psihologi, reprezentanti ai Ministerului Muncii, a fost moderata de Bogdana Bursuc - psiholog si psihoterapeut Mind Institute si Ioana Avadani - director al Centrului pentru Jurnalism Independent.

Cei care au vorbit despre presiunile muncii de jurnalist au fost Dolores Benezic (jurnalism social), George Lacatus (jurnalism de investigatie), Nichi Saizu (jurnalism de razboi) si Dan Mireanu (jurnalist - trustul de presa al MApN).

Amenintari scrise cu litere decupate din ziare, relatari din zone de razboi sau ore intregi de munca la birou nu inseamna o sursa de stres, ci un risc asumat, parte din natura muncii sau adrenalina, potrivit jurnalistilor care au intervenit in dezbatere.

Ioana Avadani a amintit ca, potrivit unui studiu recent, meseriile din media se claseaza pe trei locuri dintr-un Top 10 al celor mai nesatisfacatoare meserii, la nivel international. "Eu, cand m-am apucat de presa si ma intreba lumea de stres, spuneam 'care stres? fac ce imi place'", a marturisit Avadani.

Cu toate acestea, a detaliat ea, piata media din Romania este tensionata atat din cauza crizei financiare, cat si din cauza diferitelor tipuri de contracte de munca practicate - unele neasigurand jurnalistilor o securitate a locului si programului de munca.

Din acest motiv, multi jurnalisti renunta la domeniul media, pentru un job considerat de ei mai sigur. "Media de varsta in redactiile din Romania este de 26 - 28 de ani. Si asta datorita celor de 50 si ceva de ani din redactie, pentru ca majoritatea reporterilor, mai ales in televiziune, au 20 si ceva de ani", a spus directoarea CJI, adaugand ca "cei care raman o fac pentru ca au o motivatie interna foarte buna".

Dolores Benezic a marturisit ca a renuntat la presa, dupa 16 ani de cariera in jurnalismul pe teme sociale, pentru ca a simtit ca meseria ei nu da startul niciunei schimbari in societate. "Ce m-a facut sa plec a fost faptul ca nu mai puteam. Simteam ca nu mai fac nimic util. (...) Mi-am dat seama ca nu conteaza ce fac. Asta a fost declicul meu", a spus ea.

Cu toate acestea, Benezic a afirmat ca, in munca ei, nu s-a pus niciodata problema stresului. "Atunci cand eram in campul muncii, pentru mine jurnalismul nu a fost un stres. Jurnalismul ramane cea mai mare placere din viata. Jurnalistul nu are program. Jurnalist esti toata viata", a afirmat ea.

George Lacatus, care de 10 ani face jurnalism de investigatie, a vorbit, in cadrul dezbaterii, despre ce il tine in aceasta meserie din care, uneori, nu lipsesc amenintarile pe sms, cablurile taiate de la masina lui personala sau chiar mesajele de amenintare cu litere taiate din ziare si lipite pe foaie.

"Din asta traiesc", a raspuns el, intrebat de ce face jurnalism de investigatie. "In momentul in care o sa gasesc un subiect tare si nu o sa ma excite chestia asta, sa il fac, o sa renunt", a spus el, marturisind ca a incercat sa faca si alte meserii, dar s-a simtit mereu "ca in concediu" in alt domeniu de activitate.

"Amintirile sunt cel mai dulce mod de a ne da seama ce meserie frumoasa facem", a spus jurnalistul Nichi Saizu care a povestit, in cadrul dezbaterii, despre evenimentul care a fost, pentru el, "cel mai bun moment jurnalistic vorbind si cel mai negru moment, uman vorbind" - relatarea de la locul prabusirii unui avion, langa Donetk, in vara anului trecut.

Drumul spre locul accidentului, de la Bucuresti, a insemnat 20 de ore de condus si mai multe filtre militare. Langa locul prabusirii, echipa de jurnalisti a gasit cadavrele victimelor. "A fost pentru prima data cand am vazut aproape 100 de oameni morti unul langa altul. A fost prima data cand seara am constientizat ca acestia sunt cei mai multi oameni vazuti morti de mine intr-un singur loc si nu la cinema", a marturisit Saizu.

Acesta a declarat ca, atunci cand relateaza din zone de conflict, nu simte stresul, ci mai degraba adrenalina momentului si instinctul de a transmite informatiile cat mai repede. "Stii la ce te expui, dar nu constientizezi in totalitate. Abia seara iti dai seama cat de aproape a fost glontul", a spus el.

Si Dan Mireanu, jurnalist in trustul de presa al MApN, cu o cariera de 11 ani, a declarat ca meseria lui nu reprezinta un stres, chiar daca jurnalistii MApN sunt si mai aproape de locul conflictelor decat jurnalistii civili. El a spus ca una dintre cele mai mari satisfactii ale sale este faptul ca, in nisa in care activeaza, nu se pune accent pe rating si, in consecinta, pe artificiile care atrag vizualizari. "Bucuria mea in meserie e ca nu trebuie sa fim spectaculosi in reportaje. Facem portrete reale militarilor nostri", a explicat el.

Stresul nu e considerat boala profesionala

Dincolo de marturiile jurnalistilor romani, expertii specialisti la dezbatere au fost de acord ca in Romania exista multiple probleme legate de cuantificare stresului angajatului, cu atat mai mult in domeniul media. De asemenea, stresul nu este considerat boala profesionala in legislatia autohtona.

"Noi suntem o tara unica pentru ca nu recunoastem stresul ca fiind cauza unui accident de munca", a spus Anca Pricop - sef Serviciu Securitate si Sanatate in Munca in cadrul Ministerului Muncii. Aceasta a adaugat ca Ministerul Muncii si Ministerul Sanatatii vor incerca sa elaboreze o strategie nationala care sa abordeze legislatia muncii din perspectiva confortului la locul de munca.

O alta problema in ceea ce priveste sanatatea la locul de munca este faptul ca stresul nu poate fi cuantificat. "Pentru stres nu exista unitate de masura. Nu exista metru de stres, kilogram de stres... Exista o apreciere pentru consecintele stresului", a subliniat Damian Fotache, presedinte al Asociatiei Patronale a Medicilor de Medicina Muncii.

Raluca Iordache, psiholog in cadrul Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Muncii "Alexandru Darabont", a dezvaluit cateva dintre rezultatele unei cercetari la nivel european privind stresul in randul jurnalistilor. Potrivit acestui studiu, aproximativ 10 la suta din populatia jurnalistilor chestionati au avut episoade legate de epuizarea profesionala, fata de media de 4 la suta din populatia activa generala.

Unii din factorii acuzati de jurnalisti au fost "sarcinile de munca solicitante, presiunea care provine din mediul intern sau mediul extern, ritmul activitatii, expunerea la violenta si la hartuire, (lipsa de) fairplay din bransa, discriminarea in redactii de tip autoritar". "Trecand dincolo de toate aceste aspecte spuneau ca sunt atasati de profesia lor, supuneau ca este o meserie la care este dificil de renuntat", a adaugat Iordache.

Dezbaterea a avut loc in cadrul proiectului european "Managementul stresului pentru locuri de munca sanatoase" derulat de Punct Focal EU OSHA - Romania.

Managerul acestei organizatii, Ioana-Georgiana Nicolescu, a dezvaluit ca, potrivit unui studiu realizat recent, in tarile Uniunii Europene, jumatate din angajatii europeni considera stresul ca fiind un lucru comun la locul de munca, iar 4 din 10 angajati spun ca factorii de stres sunt insuficient gestionati de angajatori.

Lovitură pentru Clotilde Armand. Primărița Sectorului 1, trimisă în judecată în ziua în care și-a depus candidatura pentru un nou mandat

Procurorii au anunțat joi, 25 aprilie, trimiterea în judecată a primăriței Sectorului 1, Clotilde Armand, pe care o acuză de ”folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane”. Ea...

Ce n-a văzut CTP în 34 de ani de alegeri libere: ”Doar Ceaușescu îl poate egala pe Ciociu. Ca pe o turmă de mancurți...”

Retragerea lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Capitalei a fost comentată acid de jurnalistul Cristian Tudor Popescu, care i-a criticat dur pe președinții PSD și PNL, Marcel...