Ziare.com

Regizoarea Carmen Lidia Vidu: Revolutiile au sensul lor, dar nu sunt suficiente. Ele sunt doar un inceput

Sambata, 25 Iulie 2020, ora 17:16

   

Regizoarea Carmen Lidia Vidu: Revolutiile au sensul lor, dar nu sunt suficiente. Ele sunt doar un inceput
Teatrul National "I. L. Caragiale" din Bucuresti prezinta spectacolul de teatru documentar "Jurnal de Romania. 1989", semnat de Carmen Lidia Vidu, in aer liber, in sala Amfiteatru.

"Jurnal de Romania. 1989" este parte a unui amplu proiect de teatru documentar "Romanian Diary", pe care regizoarea Carmen Lidia Vidu l-a initiat cu cativa ani in urma. Productia Teatrului National "I. L. Caragiale" din Bucuresti, care aduce pe scena actorii Ion Caramitru, Oana Pellea, Florentina Tilea si Daniel Badale, se va mai juca in zilele de 25 si 26 iulie, precum si pe 6, 7, 8 si 9 august.

Deutsche Welle: Ne reintalnim la acest microfon, dupa discutia purtata in toamna, la Festivalul National de Teatru (FNT) de la Bucuresti, in cadrul caruia a fost prezentat spectacolul tau "Jurnal de Timisoara", productie a Teatrului German de Stat din orasul banatean, bucurandu-se de mare succes. Imi spuneai atunci ca ti-ai dori sa continui proiectul "Jurnal de Romania" cu un spectacol dedicat Revolutiei din 1989. Din cauza pandemiei, spectacolul, care urma sa aiba premiera in primavara la Teatrul National "I. L. Caragiale" Bucuresti, a fost amanat, gasindu-se acum solutia prezentarii lui in aer liber, la sala Amfiteatru de pe acoperisul teatrului. Cum ai pornit actualul proiect si dupa ce criterii ti-ai ales protagonistii? Imi imaginez ca nu a fost deloc simplu, data fiind complexitatea subiectului abordat.

Carmen Lidia Vidu: E, desigur, o solutie buna, dar avem ceva emotii legate de vreme, deoarece reprezentatiile au loc in aer liber. Mi-am dorit sa am actori din Ardeal, din Moldova, din Maramures, din Dobrogea, din Bucuresti, atat mai in varsta cat si tineri, atat femei cat si barbati, tocmai pentru a avea o perspectiva complexa, fiindca am simtit ca aceasta Revolutie a fost furata de talk-showuri politice, de nume de generali, de atitudini foarte masculine si dominante, si ca Revolutia nu mai apartine revolutionarilor, ca nu mai apartine oamenilor. Ca e un subiect tabu, ca e un subiect greoi, ca nu ne duce pe noi mintea sa intelegem dedesupturile. Cum anul trecut s-au aniversat trei decenii de la Revolutie, mi-am propus totusi sa fac acest exercitiu, sa inteleg ce s-a intamplat, ce am trait si cum s-a modificat Romania din acel moment si pana astazi. E un exercitiu de cunoastere.

Adresandu-ma Teatrului National din Bucuresti, era firesc sa discut cu Ion Caramitru si sa-l rog sa faca parte din aceasta distributie, pentru ca a fost un actant principal al Revolutiei. Din distributia initiala a facut parte si Victor Rebengiuc - sa ne amintim de acel gest emblematic de a merge la televiziune cu un sul de hartie igienica - dar din pacate a avut probleme de sanatate, plus varsta... Oana Pellea a fost prezenta la Revolutie, raspunzand unui apel lansat de regizoarea Olimpia Arghir, care a invitat artistii sa vina sa apere Televiziunea in fata teroristilor. Ea a adus un caiet de poezii al tatalui ei, Amza Pellea, pentru a le recita, dar la Televiziune a fost confundata cu sotia teroristului Vlase. Cand s-au clarificat lucrurile, i s-a recomandat sa plece de urgenta ca e tinta vie si ca e stare de razboi. Actrita isi mai aminteste ca a incercat sa hraneasca soldatii cu sarmale. Asadar, povestile sunt din zona foarte dramatica, dura, intelectuala, dar exista si momente care au zambetul lor in tot tortul asta numit Revolutie in 360 de grade.



Mai avem doi actori. In ceea ce-l priveste pe Daniel Badale, exista o scena importanta care a avut loc chiar in timpul Revolutiei. Pe atunci el era soldat, obligat sa se supuna ordinelor. Era deci de partea cealalta a baricadei, nu a revolutionarilor. Badale se afla in TAB, iar Ion Caramitru in fata TAB-ului. Fiind soldat la vremea aceea, Daniel Badale ne ofera o serie de informatii foarte interesante din aceasta perspectiva. Florentina Tilea, copil la vremea aceea, a fost recitatoarea lui Nicolae Ceausescu in vizitele oficiale ale acestuia la Iasi.

Avem astfel cele patru perspective, care dau greutate spectacolului, la care se mai adauga inca trei puncte de vedere: Germina Nagat, membra in Colegiul Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS), care prezinta o scurta istorie a Securitatii si vorbeste despre cum a lucrat ea in timpul Revolutiei, apoi il mai avem pe procurorul procesului cuplului Ceausescu, Dan Voinea, si il mai avem pe istoricul britanic Dennis Deletant. Mi-am dorit sa existe si un punct de vedere din afara Romaniei, sa vedem cum a fost perceputa Revolutia dintr-o astfel de perspectiva si de ce a fost Revolutia atat de sangeroasa. El spune un lucru magulitor, intr-un fel, anume ca Revolutia romanilor a fost singura revolutie reala din Europa in acea perioada si explica de ce. Cele trei interventii video sunt inserate intre cei patru actori, ca elemente de legatura.

Spectacolul e complex. Uitandu-ma la repetitiile generale, mi-e teama ca nu distrez publicul, ca nu e destul divertisment, ca nu e un spectacol relaxant, mi-e teama sa nu fie un discurs prea consistent si intelectual, dar cred ca e un spectacol necesar, care are si ceva umor, are confesiune, are si jurnal, are si istorie. Sper sa fi gasit tonul potrivit. Am mari emotii si sunt foarte curioasa sa cunosc publicul sau, mai precis, publicurile - pentru ca exista un public in Romania, altul in Bucuresti si iarasi altul, de pilda, in Germania...

Sunt programate si discutii cu spectatorii?

Fiindca jucam in aer liber si, ca atare, spectacolul incepe la ora 21.30 si se incheie in jurul orei 23.00, ne-am gandit sa organizam dupa a doua reprezentatie, pe 25 iulie, o discutie cu istoricul Madalin Hodor.

Vom vedea cum reactioneaza publicul, daca e doritor de discutii si daca ora nu e prea inaintata. Noi ne dorim aceste discutii post-spectacol si speram sa le putem avea in momentul in care putem juca si in spatii inchise, incepand mai devreme. Am vrea sa invitam, de pilda, si un ambasador, un jurnalist, un artist, un istoric. Sa speram ca va fi posibil in toamna. Intentionam, atunci cand realitatea o va permite, sa intreprindem turnee in tara si in afara Romaniei.

Ai stat de vorba cu fiecare actor in parte, si ai facut, in final, o selectie a confesiunilor lor, ca si la spectacolele tale precedente din seria Jurnalului de Romania - cele de la Constanta, Sfantu Gheorghe si Timisoara. Ce te-a impresionat personal cel mai mult din aceste destainuiri, din aceste povesti? Ai inteles ceva in plus fata de ce stiai despre momentul 1989?

Am aflat - si traiesc cu o relaxare minunata - ca a fost revolutie. In urma documentarii am o stare fantastica sa pot argumenta de ce cred acest lucru. Au fost romani care au luptat impotriva comunismului si a dictaturii ceausiste. Am organizat chiar o expozitie dedicata acestor "Eroi fara glorie", celor ale caror nume nu le cunoastem, care nu se numesc Doina Cornea sau Ana Blandiana, dar care, cu tot riscul, au facut tiparnite, au scris proteste - tineri, in varsta, femei, barbati.

Mi-as dori sa realizez candva si un spectacol dedicat lor. Revenind la intrebare, stiu ca oamenii au iesit in strada, ca au luptat la modul cel mai onest in timpul Revolutiei. Faptul ca a fost preluata puterea nu stirbeste cu nimic forta reala a Revolutiei. Asta am invatat eu in urma documentarii. Se fac tot felul de glume pe seama Revolutiei, nedemne pentru cei care si-au pierdut copiii, familia, pentru cei care au luptat cu adevarat. Ar trebui sa intelegem ca revolutiile sunt violente, ca au sensul lor, dar nu sunt suficiente. Ele sunt doar un inceput. Iar noi, fiecare dintre noi, ar trebui sa continuam prin schimbarea mentalitatii, prin invatarea unor noi filozofii politice si gandiri sociale.

Ne ajuta aceste confesiuni sa intelegem de ce este Romania asa cum este ea astazi?

Cred ca tipul asta de dialog - cu actorii, prin confesiunile lor - duce la o maturizare a gandirii si la o intelegere a situatiei in care noi traim. Cred ca acesta este de fapt rolul ustensilei numite teatru. Sa cizeleze o noua societate din punct de vedere cultural.

Acest articol a fost publicat si pe Deutsche Welle.ro
Urmareste Ziare.com pe Facebook  si pe Instagram  Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Articol citit de 1500 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
1 comentariu
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

Foarte simplu

In 1989 ne-am rupt de comunism !
Insa comunistii au ramas printre noi si gandirea lor criminala distruge Romania de peste 30 de ani !
A se vedea mafia PSD care este continuatorul de drept al PCR!

 

Platforma pentru solutionarea online a litigiilor