3 mai, parastasul presei libere si oneste (Opinii)

Joi, 03 Mai 2012, ora 20:05
6270 citiri
3 mai, parastasul presei libere si oneste (Opinii)
Foto: "No press freedom. No democracy", Expression

3 mai, Ziua Presei. O fi ceva de sarbatorit in Romania? Nu cred. Nu cred ca exista jurnalist onest care sa fie cat de cat multumit de starea deplorabila in care a ajuns presa romaneasca.

Cu exceptia zonei online, care inca rezista, pentru ca are un impact mai redus, proportional cu penetrarea scazuta a Internetului, restul presei romanesti este aproape integral presa de partid nedeclarata oficial ca atare.

Poti numara pe degetele de la o mana publicatiile si televiziunile are isi pastreaza macar o aparenta de onorabilitate si impartialitate.

Este mai rau decat in timpul guvernarii Nastase, perioada post 1989 considerata cea mai grea pentru libertatea presei. Pe vremea aceea, ofensiva guvernamentala impotriva oricarei forme de libera exprimare ce trebuia sufocata pana la ultimul firicel de respiratie a creat si o reactie adversa, de aparare, de rezistenta, de la care i s-a si tras, in mare masura, fostului premier infrangerea in fata lui Traian Basescu.

Atunci presa era luata cu japca, santajata si umilita. Acum s-a vandut singura. La bucata, nume cu nume, sau la gramada, cu publicatia sau trustul.

Partidele si-au facut televiziuni, la vedere sau sub acoperire. Daca te uiti la Antene si la B1, vezi realitati paralele, vezi Romanii diferite. Ca simplu telespectator, de unde sa stii care este cea adevarata sau in ce proportie e fiecare adevarata?

Raportat la populatie, avem mai multe televizini de stiri, decat oricare alta tara UE si chiar decat SUA. Isi imagineaza cineva ca ele pot trai din profit, in plina criza si cu o piata de publicitate modesta?

Explicatia e teribila: presa a devenit doar un instrument de lupta politica. Cel mai ravnit si cel mai temut, in tara in care politicienii nu se bat in viziuni si proiecte, ci in calomnii si manipulari.

Cea mai buna dovada este ascensiunea inexplicabila si toxica a unui personaj ca Dan Voiculescu, care conduce Romania poate mai putin decat isi imagineaza el, dar in mod cert cu mult, mult, mult mai mult decat l-ar indreptati autentica anvergura politica, a sa si a partidului sau. Trustul de presa din mana sa este cand moneda de schimb ideala, cand temut instrument de santaj, care ii asiura un statut privilegiat si total nemeritat.

Insa Dan Voiculescu este doar o parte a problemei, este doar cel care profita de obsesia clasei politice. Este grav, dar adevarat: niciun partid si niciun politician din Romania, nici macar unul, de sus pana jos si de la stanga la dreapta, nu au cu adevarat respect pentru libertatea presei si nu doresc o presa corecta. Toti doresc doar sa aiba o presa favorabila, aservita. Difera doar caile prin care incearca sa si-o aserveasca, unii prin santaj si amenintare, altii cumparand-o.

Publicul nu sesizeaza detaliile. Nu are acces la informatiile cele mai sordide din bucataria presei de pe centura. Dar simte facatura. Si de aici o uriasa neincredere.

Presa din Romania a plecat in anii '90 de la o credibilitate comparabila cu a bisericii si a ajuns la decredibilizare comparabila cu a politicii. Tocmai pentru ca s-a bagat pana peste cap in jocurile politicii, a fost inghitita in troaca acesteia.

Oamenii au ajuns sa consume presa la fel cum consuma divertimentul. Cu amuzament, cu multa detasare si suspiciune. Principala intrebare a publicului nu se refera niciodata la fondul subiectului in discutie, ci la apartenenta si patronul celui care pune in discutie subiectul.

Ce ne-a pierdut? Lacomia, lasitatea, vanitatea, uneori poate chiar nevoia de crede in ceva, in pofida evidentelor. Cert este ca presa romaneasca nu mai este libera, pentru ca s-a autoinrobit, si-a pus singura catuse si botnita. Si nicio inchisoare nu e mai solida decat cea pe care ti-ai construit-o singur.

Decredibilizarea presei este poate cea mai mare pierdere suferita de Romania in acesti 22 de ani, dupa ce libertatea presei a fost singurul castig cert din decembrie 1989. Iar lipsa reperului obiectiv, lipsa adevarului, suspiciunea generalizata si radicalizarea taberelor, pierderea liniei de mijloc sunt resimtite din plin, intr-o societate bulversata, tot mai nevrotica si mai suspicioasa.

Asadar, pentru 3 mai e mai potrivit un parastas. Parastasul presei libere si oneste.

Moartea unui om politic - pomenirea și lecțiile acesteia. Partea I: de ce trebuie să (ne) criticăm liderii?
Moartea unui om politic - pomenirea și lecțiile acesteia. Partea I: de ce trebuie să (ne) criticăm liderii?
Acum la mine e noapte târziu, dar calendaristic ziua de 27 martie a început deja. Când domniile voastre (sau majoritatea) veți citi acest articol (în două părți), peste cea de-a 29-a zi a...
Intrarea în Schengen pune sub lupă corupția din România: “Iar ne-a prins ninsoarea nepregătiți”
Intrarea în Schengen pune sub lupă corupția din România: “Iar ne-a prins ninsoarea nepregătiți”
România intră în spațiul Schengen doar pe cale maritimă și aeriană, la finalul lunii martie 2024. Aderarea va stimula turismul și comerțul și va consolida piața internă. Pe de altă...
#Ziua Presei 3 mai, #libertate presa Romania, #presa aservita Romania, #patroni presa Romania, #partide presa Romania , #presa