Cine sa reformeze presa? (Opinii)

Raportul MCV nu aduce cu nimic atingere libertatii presei, ci puncteaza o realitate de bun simt: este o mare diferenta intre investigatia onesta de presa, o mare libertate de exprimare si intransigenta jurnalistica, pe de-o parte, si linsajul mediatic, folosirea presei cu un baros care sa striveasca imaginea si crediblitatea unor oameni care nu convin celor care au in mana acest baros, pe de alta parte.

Comisia Europeana nu este interesata direct de presa din Romania, nu intra pe acest teritoriu, cu atat mai putin il incalca.

Comisia Europeana este interesata strict de efectele acestor campanii de hartuire in presa a unor magistrati, adica de masura in care starea presei afecteaza starea Justitiei, masura in care actul de justitie din Romania poate fi influentat, contorsionat, in urma unor actiuni evidente de intimidare.

"Au existat numeroase exemple de mijloace de informare in masa care au exercitat presiuni asupra sistemului judiciar, precum si anumite indoieli cu privire la eficacitatea activitatii de supraveghere desfasurata de Consiliul National al Audiovizualului.

Situatia sugereaza necesitatea unei revizuiri a normelor existente pentru a garanta faptul ca libertatea presei este insotita de o protectie corespunzatoare a institutiilor si a drepturilor fundamentale ale persoanelor, precum si pentru a pune la dispozitie masuri reparatorii eficiente", se arata in raportul MCV.

"Avem mai multe cazuri, nu doar unul sau doua, in care oficiali-cheie, judecatori si nu numai, au fost intimidati, hartuiti prin mass-media. Stiti ca presedintele Barroso si-a exprimat aceasta ingrijorare in august. Si Comisia de la Venetia si-a exprimat ingrijorarea. Vedem lucruri care au trecut linia rosie in mai multe cazuri. Media a fost utilizata pentru a intimida anumite personaje", a explicat purtatorul de cuvant al CE, Mark Gray.

Este clar ca oficialii UE se refera la campaniile furibunde duse de Antena 3 impotriva anumitor judecatori in special, dar mai nou si impotriva intregului corp al magistratilor.

Ce e de facut, in aceste conditii? Se vorbeste insistent despre necesitatea unei legi a presei. Nu cred ca acesta este raspunsul. Nu cred ca presa din Romania a alunecat in actuala stare din cauza unor prea vagi reglementari, ci din cauza neaplicarii constante si intransigente a acestor reglementari, mai ales in cel mai puternic segment al ei, audiovizualul. Si este vorba despre aplicarea deficitara a acestora atat din exteriorul breslei asupra ei, dar si in interiorul breslei.

Ca reglementari exista o dovedeste cazul OTV. Aceasta tumora a presei romanesti a fost, pana la urma, excizata. De ce nu se poate intampla acelasi lucru cu orice post care in mod repetat incalca normele care reglementeaza audiovizualul romanesc?

Daca CNA si-ar face treaba cu legea in mana, fara teama si fara exceptii, sunt convins ca lucrurile ar arata cu mult mai bine. De ce n-o face? Din cauza excesivei politizari.

Dar daca CNA se ocupa de tumori, breasla insasi ar trebui sa se ocupe de celulele canceroase. Problema este ca, in acest moment, presa din Romania nu are un organism de breasla foarte puternic, care sa faca ordine din interior, asa cum este spre exemplu Colegiul Medicilor sau CSM.

Diferenta este ca un astfel de organism de breasla nu are ce autorizatie, ce atestat sa ridice. Dreptul la libera exprimare nu poate fi suspendat ca un drept de libera practica medicala.

Eliminarea din breasla jurnalistilor nu poate fi facuta asadar prin pierderea dreptului de semnatura si opinie, ci prin refuzul institutiilor de presa de a mai gazdui semnatura si opinia celui care a incalcat regulile profesiei. Dar pentru ca sanctiunea sa functioneze, organismul de breasla care o dicteaza trebuie sa fie foarte puternic si foarte larg recunoscut. Altfel n-are rost.

Ca dovada, desi exclusi din profesie de Clubul Roman de Presa, Bogdan Chireac si SRS au continuat sa peroreze nestingheriti sub titulatura de jurnalisti, abonati in studiourile de televiziune si nu numai la Antena 3.

Nu vom avea aceasta organizatie de breasla cat timp nu vom avea o masa critica de jurnalisiti cu adevarat independenti care determine o reforma interna. Deocamdata nici semnele ei nu se arata. Cele mai mari trusturi, cu forta in zona audiovizualului, sunt complet politizate, au patroni politicieni, chiar parlamentari.

Cei mai multi dintre jurnalisiti accepta comanda politica si o respecta ca niste adevarat mercenari, presa independenta este o iluzie si pentru a perpetua aceasta stare nimeni nu are interesul sa apara un organism de breasla care sa faca un cod deotologic si sa-l aplice cu mana de fier.

Politizarea excesiva, lipsa respectului pentru propria persoana si propria profesie, deprofesionalizarea, cultura precara, toate acestea fac din jurnalisti o breasla cu nimic mai buna decat restul societatii romanesti pe care nu o poate informa corect si ajuta sa evolueze.

Dar daca reforma presei nu poate avea resorturi interne, mai exista o cale de curatare. Mai anevoioasa, mai lunga, dar eficienta in alte tari - procesele. Cat timp victimele linsajelor mediatice vor tacea, asemeni victimelor violurilor, pentru ca nu mai vor scandal si noi suferinte, autorii acestor linsaje vor fi incurajati.

Dar sub o ploaie de procese si sentinte, s-ar putea ca ei sa faca pasul inapoi pentru ca nu cumva, in cele din urma, o instanta sa aiba curajul sa faca ceea ce CNA nu a indraznit decat in cazul OTV.

Cine câștigă din separarea candidaților PSD-PNL la Capitală: ”Se vor faulta unul pe altul”. Scenarii noi pentru prezidențiale

Sociologul Alfred Bulai, șeful departamentului de Sociologie din cadrul SNSPA, a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători”. Acesta a vorbit despre cele mai importante subiecte de pe...

Ungaria dă asigurări că susține aderarea deplină a României la Schengen. Măsurile decise în urma vizitei lui Cătălin Predoiu la Budapesta VIDEO

Ungaria va continua să susţină accederea României în spaţiul Schengen cu frontierele terestre în acest an, a transmis ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, în urma unei...