Ofiterul-acoperit in presa ar trebui interzis prin lege

Comisia parlamentara de Control SRI a fost sesizata cu privire la posibilitatea ca agentii SRI infiltrati in presa sa denatureze agenda publica introducand aspecte care nu reflecta interesele reale ale societatii.

Presedintele Comisiei SRI, Adrian Tutuianu, a dat de inteles ca doreste sa incheie un armistitiu cu SRI, daca nu chiar o pace durabila. Dupa episodul Ghita-Coldea care va fi dat aripi PSD sa ceara SRI sa prezinte clarificari, asistam la o modificare de ton. Dar nu in chestiunile esentiale, care raman fireste nerostite, ci in cele periferice, cum ar fi prezenta ofiterilor acoperiti in presa.

Provocat de o scrisoare a organizatiei Active Watch care ii cerea sa puna pe agenda zilei tema ziaristilor-ofiteri, Adrian Tutuianu a dat aceasta replica: "Pe tema acoperitilor din presa, am luat in discutie azi o scrisoare facuta de Active Watch in care ne cerea sa organizam noi o dezbatere. Voi avea saptamana viitoare, marti, o discutie cu reprezentantii acestui ONG, eu cu domnul secretar Verestoy, si consider ca lucrurile trebuie sa stea - am luat noi decizia - un pic altfel.

Nu avem ca atribut sa organizam noi dezbateri. In schimb, am putea sa participam la dezbateri pe care sa le organizeze Active Watch cu organismele de presa care doresc sa se implice intr-o asemenea dezbatere si sa participam si noi".

Pus in fata perspectivei de a initia o lege prin care sa interzica SRI sa infiltreze organismele de presa, senatorul PSD si-a luat insa precautii: "Vedem daca exista pe undeva in dreptul comparat un asemenea tip de interdictie. Din cate stiu eu, nu.

Daca vreti, istoric, asa, va pot da un exemplu: Walt Disney la un moment dat a fost unul dintre cei care lucrau cu CIA".

Nu e greu de inteles incotro se indreapta concluzia presedintelui comisiei parlamentare. El sugereaza ca discutia e inutila, de vreme ce nu exista precedente. Ba mai mult, a sugerat ca precedentele cunoscute sunt pozitive, ceea ce ar trebui sa ne modifice perspectiva.

Am observat ca presa a tins sa ia in ras exemplul lui Adrian Tutuianu. In orice caz, este un exemplu neclar. Asa cum reiese din sursele cunoscute, Walt Disney va fi fost informator al FBI sau (si) CIA, ceea ce este altceva decat munca unui ziarist-acoperit.

Cazul lui Walt Disney ar fi relevant numai si numai in situatia in care s-ar dovedi ca el ar fi introdus cu premeditare in scenariile filmelor sale teme ale propagandei CIA.

Sa luam un exemplu mai limpede. The Independent publica mai demult un articol amplu despre modul in care CIA a utilizat arta abstracta ca arma impotriva propagandei sovietice. Citand un fost oficial CIA, ziarul britanic afirma ca Agentia a finantat expresionismul abstract reprezentat de pictori ca Jackson Pollock, Robert Motherwell, Willem de Kooning si Mark Rothko, cu scopul de-ai folosi ca arma de propaganda in timpul Razboiului Rece.

Noua miscare artistica era oferita lumii ca proba a creativitatii si a libertatii intelectuale de care se bucura Occidentul, in contrapondere cu realismul socialist practicat in spatiul sovietic. Dar niciunul dintre artistii implicati nu stiau ce se petrece si Agentia nici nu a cautat vreodata sa-i coopteze, caci dupa cum declara sursa citata, "majoritatea acestor artisti nu aveau nicio pretuire pentru Guvern si cu atat mai putin pentru CIA". ("Modern art was CIA weapon", The Independent)

Prin urmare, serviciile secrete au putut sa-si promoveze agenda fara sa-i transforme pe artisti in agenti acoperiti. CIA a lucrat mai curand ca un "print din Renastere" intretinand artisti si organizandu-le cu ajutorul altor sponsori asociati expozitii peste tot in lume, desi scopul sau nu mai era frumosul in sine, ci promovarea unui model politic.

Revenind la subiectul nostru restrans, serviciile si alti sponsori asociati ar avea teoretic doua posibilitati:

1. Sa finanteze discret organe de presa care sa le promoveze agenda, exact ca in modelul expresionismului abstract, fara ca ziaristii sa banuiasca acest lucru, ba chiar lucrand cu ziaristi care manifesta - dintr-un sentiment libertar destul de raspandit in aceasta profesie - o atitudine anti-SRI. Asa cum Jackson Pollock s-ar fi revoltat sa afle dedesubturile succesului sau, tot asa ziaristii sponsorizati ar fi profund jigniti daca ar banui ceva.
2. Sa infiltreze agenti acoperiti dupa modelul Turcescu (in cazul in care este real), care sa lucreze direct si personal la influentarea agendei publice.

Putem accepta, de dragul discutiei, ca prima varianta ar putea primi o oarecare justificare. In definitiv, CIA nu l-a inventat pe Pollock, care ar fi existat oricum, si nu a facut decat sa dea un impuls unei anumite directii de lucru, care parea ilustrativa pentru modul de viata american.

Agentiile secrete pot justifica interventia pe asa-numita piata a artei sau a presei prin faptul ca ar fi existat deja acolo un element de distorsiune. Regimurile sovietice finantau si promovau aproape exclusiv doar o anumita categorie de arta, ceea ce pretindea pentru restabilirea unui echilibru (global) ca rivalii lor sa promoveze contrariul.

Iar daca ne gandim la presa putem imagina situatia in care anumite grupuri de interese devin prea puternice si pretind o contrapondere care, neputand aparea in chip natural, ar trebui stimulata intr-un fel sau altul din perspectiva intereselor de securitate.

Ar aparea astfel organisme media sponsorizate de agentiile secrete, fara ca cei care le anima sa stie acest lucru, ceea ce ar prezerva libertatea de constiinta a ziaristului. Suna prost si asa, dar avem nevoie de a descrie niste limite, oferind totusi serviciilor un anumit spatiu de actiune.

In schimb, o interventie directa, eventual prin ofiteri redactori-sefi, animatori de televiziune sau editorialisti (cum sugereaza cazul Turcescu), ni se pare inadmisibila, chiar daca imprumuta chipul pozitivitatii.

Ofiterul-acoperit in presa ar trebui interzis prin lege. Serviciile ar continua de buna seama sa-si infiltreze agentii, dar cunoscand riscurile, am evita cel putin fenomenul inflationar.

”Nu am ce să-mi reproșez. Mandatul rămâne pe masa coaliției”. Cîrstoiu a făcut declarații în faţa Spitalului Universitar. Explicaţii privind acuzaţiile de incompatibilitate

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

Dan Tănasă, candidatul AUR la Primăria Brașov: ”Braşovenii nu mai sunt nevoiţi să aleagă răul cel mai mic”

Alianţa pentru Unirea Românilor, filiala Braşov, a prezentat, vineri, candidatul pentru funcţia de primar al Municipiului Braşov în persoana deputatului Dan Tanasă. Acesta a declarat...