Se spune ca doar in Serbia 3000 de oameni aflati in slujba statului, asa-numiti troli, fac atmosfera in retelele de socializare. Propaga neadevaruri si seamana vrajba. Fenomenul exista si in alte state din regiune.
In primavara anului trecut a circulat un material video in pagini de facebook ungare. Infatisa, potrivit postului public german de radio Deutschlandfunk, un postulat atac al unor musulmani asupra unei biserici crestine. Filmul respectiv a fost propagat mai ales de politicieni guvernamentali si de medii apropiate puterii de la Budapesta. Dupa cum se stie, premierul Viktor Orban mizeaza pe resentimente impotriva imigrantilor pentru a-si asigura voturile electoratului. Dar video-ul respectiv era un fals si provenea dintr-o camera de supraveghere din SUA.
"Acolo, doi tineri de culoare au patruns prin efractie intr-o biserica catolica si au furat ceva. Propagandisti ungari au adaugat imaginilor un material sonor cu strigatul de lupta musulman Allah Akbar", afirma jurnalistul Szabolcs Panyi, membru al platformei de investigatii "direct36" din Ungaria.
"Unor ziaristi, intre care m-am numarat si eu, ni s-a parut ciudat si, cu ajutorul catorva instrumente online am descoperit ca filmul era manipulat. Dar materialul respectiv fusese deja vizionat de zeci de mii de oameni". Panyi vorbeste despre campanii de dezinformare la scara larga puse la cale de guvernul ungar si de trusturi de presa apropiate acestuia.
Materialul Deutschlandfunk, semnat de Gesine Dornbluth, mai releva ca propaganda a devenit o problema si in alte tari ale Europei Centrale si de Est. Politoloaga bulgara Rumena Filipova a alcatuit un studiu privind influenta dezinformarilor rusesti asupra tarilor din bazinul Marii Negre.
In Bulgaria, sustine Filipova, numeroase companii de presa apartin unor oligarhi filorusi. Iar aceasta duce adesea la propagarea unor relatari extrem de prietenoase fata de puterea de la Kremlin. Directoarea revistei saptamanale bulgare "Rusia Dnes", pe romaneste "Rusia astazi", a fost chiar premiata de guvernul Federatiei Ruse.
Filipova a adaugat: "Dar exista si un al doilea mare factor de influenta extern pe piata media din Bulgaria, si acesta este China. 'Rusia Dnes' are de ceva vreme si o editie intitulata 'China astazi', si se vede cu ochiul liber ca guvernul de la Beijing foloseste retelele rusesti din Bulgaria pentru a exercita influenta". Revista lauda China ca pe o putere emergenta, care provoaca ordinea mondiala liberala condusa de SUA.
In Serbia, Stefan Janjic lupta impotriva stirilor false si pentru adevar, dupa cum subliniaza el. Lucreaza pentru ONG-ul Tragac, care verifica veridicitatea relatarilor mass media. In Serbia exista multa propaganda prorusa, spune el. Dar aceasta este opera unor sarbi, din interes comercial, fiindca Putin este un produs care se vinde bine. "Daca cititi titlurile din presa noastra bulevardiera, nu veti crede ca Vladimir Putin este presedintele Rusiei, ci ministru rus pentru relatiile cu Serbia.
Lui ii sunt in permanenta puse in gura afirmatii pe care nu le-a facut, de genul 'Nu va voi lasa balta la greu' sau 'Voi aduce Kosovo inapoi in Serbia'. Oamenii il iubesc pe Putin si iubesc Rusia. Avem si o salba intreaga de reviste despre medicina ruseasca, care se intituleaza 'Medicul rus' sau 'Medicamente rusesti' cu retete fake care pot fi chiar daunatoare sanatatii", a declarat Janjic, citat de Deutschlandfunk.
Dar cum trebuie abordat acest fenomen? se intreaba Gesine Dornbluth. Care falsuri sunt suficient de importante pentru a fi denuntate ca atare? Care ar trebui ignorate de ziaristi pentru a nu le da o importanta si mai mare? Ungurul Szabolcs Panyi si-a stabilit o regula: "Daca sunt folositi banii contribuabililor pentru campanii de 'Fake News', atunci chestiunea devine o tema mai ales pentru ziaristii de investigatii. In Ungaria au fost cumparate unele companii media care au difuzat filmul cu atacul trucat al musulmanilor impotriva unei biserici crestine cu credite preferentiale acordate de banci de stat. In schimbul creditelor, proprietarii trusturilor media au sprijinit campania electorala a guvernului."
Si Panyi a fost de mai multe ori tinta unor campanii de dezinformare. In retelele de socializare s-a putut citi ca el ar fi un agent al CIA. Panyi incearca sa nu reactioneze in niciun fel si sa se concentreze asupra muncii sale. Mai ales ca partea adversa dispune oricum de mai multi bani si de mai multe resurse. Dar pentru el un lucru este foarte important: "Ziaristii care nu lucreaza la companiile de presa apropiate guvernului au incetat sa-i mai numeasca colegi pe cei care lucreaza pentru agentiile de stat sau pentru televiziunea publica. Ei ii califica drept actori politici. Acesta este un bun inceput, fiindca oamenii aceia nu fac munca de gazetari, ci propaganda".
dw/ial
