Romania, locul 48 in clasamentul libertatii presei, intre Papua Noua Guinee si Senegal STUDIU

Publicat in fiecare an incepand din 2002 de "Reporterii fara frontiere" (RSF), Indicele mondial pentru libertatea presei este un instrument important de advocacy. Influenta sa asupra guvernelor este in crestere. Multi sefi de stat si de guvern se tem de publicarea sa anuala.

Indexul claseaza 180 de tari si regiuni in functie de nivelul de libertate a jurnalistilor. Este un instantaneu al situatiei libertatii presei bazat pe o evaluare a pluralismului, independentei presei, calitatea cadrului legislativ si siguranta jurnalistilor din fiecare tara si regiune. Nu clasifica politicile publice chiar daca guvernele au in mod evident un impact major asupra clasamentului tarii lor. Nu este un indicator al calitatii jurnalismului in fiecare tara sau regiune.

In anul 2021 primele 10 locuri ale clasamentului se prezinta astfel:

1. Norvegia
2. Finlanda
3. Suedia
4. Danemarca
5. Costa Rica
6. Olanda
7. Jamaica
8. Noua Zeelanda
9. Portugalia
10. Elvetia

Romania ocupa locul 48, aflandu-se intre Papua Noua Guinee (47) si Senegal (49).

Autorii studiului mentioneza despre Romania urmatoarele:

"Viziunea guvernului despre jurnalism si libertatea de exprimare incurajeaza cenzura si autocenzura. Mecanismele de finantare a mass-media sunt, in multe cazuri, opace sau chiar corupte, iar politicile editoriale sunt subordonate intereselor proprietarilor, care adesea le folosesc ca instrumente de propaganda.

In acelasi timp, informatiile despre proprietarii mass-media sunt ascunse publicului. Consiliul National al Radiodifuziunii a incetat sa puna la dispozitie aceste informatii pe motiv ca incalca legislatia privind protectia datelor.

In timpul crizei coronavirusului, lipsa transparentei si comunicarea slaba intre oficiali si mass-media a subminat accesul la informatii si credibilitatea mass-media. Oficialii guvernamentali si ai sectorului de stat au intarziat sau au blocat informatiile despre rechizite medicale si alte cheltuieli care ar trebui sa diminueze efectele pandemiei.

In timpul starii de urgenta, guvernul a anuntat o politica controversata care vizeaza interzicerea platformelor online care promoveaza stiri false si teorii ale conspiratiei, dar, in practica, a avut ca efect cresterea profilului lor.

Pentru a combate dezinformarea si a sprijini sectorul media, guvernul a alocat 40 de milioane de euro pentru campanii de informare si constientizare a publicului media. Dar initiativa a fost criticata pe scara larga din cauza lipsei de transparenta si a unor criterii calitative in ceea ce priveste alocarea finantarii, care au ajuns sa favorizeze o serie de mijloace de comunicare cu renume si sa incurajeze autocenzura."

Cine câștigă din separarea candidaților PSD-PNL la Capitală: ”Se vor faulta unul pe altul”. Scenarii noi pentru prezidențiale

Sociologul Alfred Bulai, șeful departamentului de Sociologie din cadrul SNSPA, a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători”. Acesta a vorbit despre cele mai importante subiecte de pe...

Ungaria dă asigurări că susține aderarea deplină a României la Schengen. Măsurile decise în urma vizitei lui Cătălin Predoiu la Budapesta VIDEO

Ungaria va continua să susţină accederea României în spaţiul Schengen cu frontierele terestre în acest an, a transmis ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, în urma unei...