România este în plin sezon de gripă peste care se suprapune pandemia de Covid-19 cu pericolul unei noi variante extrem de contagioase. Spitalele sunt pline de pacienți, în special copii, iar lipsa medicamentelor se acutizează.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, s-a întâlnit marți, 10 ianuarie, cu producătorii și furnizorii de medicamente. Este a doua întâlnire în această săptămână, după ce românii s-au plâns că nu au de unde să cumpere ibuprofen și paracetamol.
În urma acestei ultime întâlniri, ministrul a spus că ”în România nu e criză nici de ibuprofen, nici de paracetamol, datorită fabricilor de medicamente care produc aceste substanțe în țară, spre deosebire de alte state. Sunt disponibile variante și pentru adulți, și pentru copii”.
Oficialul a mai precizat că a ”avut” discuții ca toate farmaciile să fie aprovizionate cu medicamentele necesare.
Rafila a precizat că nu au fost discuții despre prețul medicamentelor.
Medicul Adrian Wiener de la Comisia de Sănătate a Camerei Deputaților a explicat într-un interviu acordat Ziare.com de ce avem o criză a medicamentelor în România. Ar fi vorba despre câteva mari probleme care ar trebui rezolvate de multă vreme. Printre acestea se află cea legată de preț, iar o alta de stimularea producătorilor locali.
”Cauzele crizei medicamentelor în țara noastră sunt cunoscute de ani de zile și nu s-a făcut nimic. Iar principala cauză este politica de preț - România are cel mai mic preț de referință impus din Uniunea Europeană. Din punct de vedere pharma, suntem o piață de surplus. Ce nu e nevoie în Uniunea Europeană ajunge și în România. Sigur, când există crize concurente, atunci când există solicitări mari în alte țări, medicamentele de import ajung în ultimul rând în România, unde este prețul cel mai mic din Uniunea Europeană.
Este o chestiune comercială, până la urmă, nici măcar blamabilă, iar acest lucru se știe din 2009. Se tot comunică de ce se scot unele medicamente de pe piață, de ce există discontinuități, de ce nu vin molecule noi pe piață în ritmul în care ne-am dori. În primul rând este vorba e politica de preț. Până prin 2017, practic era un buget fix de ani și ani de zile în care intrau toate moleculele noi și care nu a fost actualizat nici măcar cu inflația.
Mă refer la medicamentele din lista de compensare.
Pe de altă parte nu a existat o politică coerentă în a stimula producătorii locali de generice. Ei nu au fost sprijiniți în niciun fel, cu ajutoare de stat, cu preșuri preferențiale la energie acum, mai ales că din cauza distorsiunii lanțurilor de aprovizionare cu materii prime și a scumpirii în sine a materiilor prime, nu mai vorbesc de energie, prețurile de producție au crescut și cu 300% la unele medicamente, pe câtă vreme, prețul de referință a rămas același”, a spus medicul.
Parlamentarul a mai subliniat că această situație este o urmare a problemei de piață ”în care ministerul și decidentul politic are un rol major”.
”Este o piață poate cea mai reglementată dintre toate piețele nu este o piață liberă. Este o piață reglementată de la preț până la instrumentele de compensare și de distribuire.
Inclusiv mecanismele de compensare a discontinuităților sunt deficitare și ar trebui luate în serios.
Este consecința unei lipse de viziuni politice de zeci de ani în raport cu industria locală”, a mai precizat dr. Adrian Wiener.
Pe de altă parte absența medicamentelor din farmacii este reală. Dar există și posibilitatea ca pacienții care nu au acces la marile lanțuri de farmacii să nu găsească tratamentele prescrise de medici în farmaciile de cartier sau în lanțurile mai mici.
Medicul Adrian Wiener a explicat o posibilă ipoteză referitoare la aprovizionarea farmaciilor.
”Una dintre cauzele deficiențelor temporare de medicamente din farmacii ar fi aceea că depozitele de medicamente, în general, lucrează cu dedicație. Marile lanțuri de farmacii lucrează cu depozite care le aprovizionează cu prioritate.
Atunci, farmaciile independente sau cele de la lanțurile mai mici care nu au astfel de depozite, având în vedere că există, de exemplu, 500.000 de cutii de ibuprofen, ele merg direct la un anumit lanț de farmacii și deloc la celelalte. Există astfel si discontinuități parcelare, practic datorită faptului că depozitele nu prestează un serviciu de interes public, ci doar farmaciile.
Adică farmacia este obligată să notifice discontinuitatea, este obligată să facă toate diligențele pentru a obține produsul respectiv, depozitele nu.
Până la urmă cred că vorbim de o ”cartelizare” aici. Depozitele fac aprovizionarea preferențiale pentru anumite lanțuri de farmacii”, a precizat dr. Wiener.
Medicul a mai spus că este o complicitate a decidenților politici până la urmă. ”Noi (USR) o să depunem un proiect în acest sens însă trebuie să și treacă de Parlament pentru că există interese majore în zona de distribuție și, nu trebuie să ne ascundem, există interese majore și în zona pharma. Au puteri, blochează legi, influențează decizii dar, per ansamblu decizia se traduce până la urmă, iată, în a nu fi în interesul cetățeanului, este vorba despre accesul la medicamente”, a spus medicul.
În urmă cu o zi, luni, 9 ianuarie, ministrul Alexandru Rafila a dat vina pe livrările întârziate din China pentru lipsa unor medicamente din farmacii.
„Problema legată de o anumită discontinuitate care nu este generată decât de o creştere exponenţială, dacă se poate spune aşa, a consumului, pe de o parte, şi de întârzieri importante în livrarea materiei prime din China (…), este legată de unele peniciline şi de penicilină cu administrare orală sau, în mai mică măsură, legată de amoxicilină sau de combinaţii ale amoxicilinei”, a spus luni Rafila, într-o conferință de presă, potrivit News.ro.
Analfabetismul... Vezi tot