Într-un climat economic din ce în ce mai instabil, Banca Mondială a publicat în noiembrie 2024 un raport care analizează nouă orașe din România prin prisma mai multor criterii, printre care amplasarea afacerilor, calitatea serviciilor de utilități, soluționarea disputelor sau volumul de insolvențe din mediul de business.
Deși în majoritatea topurilor realizate în ecosistemele economice ale sectorului privat Bucureștiul sau Clujul se situează mereu în primele locuri, de această dată orașe care nu apar așa de des pe radarul analiștilor și-au făcut simțită prezența.
Astfel, orașe precum Oradea sau Craiova s-au dovedit a fi, în 2024, cele mai performante când vine vorba de criteriile analizate de Banca Mondială, obținând scoruri ridicate și arătând un grad de fluiditate peste medie în rezolvarea disputelor sau în accesul la utilități eficiente. La polul opus, Capitala s-a situat pe ultimele locuri privind serviciile de utilități, Timișoara este singurul oraș care s-a clasat constant în jumătatea inferioară în cele patru domenii analizate unde există variație, iar Iașul a obținut performanțe foarte slabe în această clasificare a „sănătății” mediului de business local.
Studiul „Subnational Business Ready in the European Union 2024” efectuat de Banca Mondială, fondat de Directoratul General de Politici Regionale și Urbane al Comisie Europene și efectuat în țara noastră cu sprijinul Ministerului Finanțelor și Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației arată că Oradea este unul dintre cele mai performante orașe din România în ceea ce privește mediul de afaceri, obținând rezultate excepționale în mai multe domenii-cheie. Orașul, spun analiștii, se remarcă prin eficiența proceselor administrative, calitatea reglementărilor și utilizarea soluțiilor digitale, care contribuie la un climat de afaceri atractiv și competitiv.
Conform punctajelor calculate de studiu, Oradea excelează la capitolul ”Amplasarea afacerii”, fiind cel mai performant oraș în acest domeniu, cu un scor de 80,6. Concret, criteriul invocat de analiști se referă la procesul de obținere a autorizațiilor de construcție, care, în acest caz, este cel mai rapid din țară, cu o durată medie de doar 53 de zile, comparativ cu media națională mult mai ridicată. Aceștia mai evaluează și modul în care legislația privind urbanismul și construcțiile este implementată, inclusiv standardele de siguranță structurală, cerințele de eficiență energetică și reglementările de zonare.
Analiza a arătat astfel că municipiul Oradea beneficiază de un plan urbanistic general actualizat și o integrare a platformelor GIS locale cu alte baze de date relevante. De asemenea, costurile asociate autorizării sunt competitive, situându-se sub media altor orașe, arată raportul. În Oradea, spun specialiștii, există și o doză remarcabilă față de celelalte orașe analizate în ceea ce privește soluționarea disputelor (un scor de 75,5), iar costurile pentru lichidarea companiilor sunt cele mai mici din țară, pe când durata reorganizării este semnificativ redusă. În ceea ce privește serviciile utilitare, conectarea la rețeaua de apă durează doar 90 de zile, cel mai scurt timp înregistrat la nivel național. Deși există încă oportunități de îmbunătățire în privința conectării la electricitate, Oradea se menține peste media națională în acest domeniu.
Scoruri pozitive similare și neașteptate, comparativ cu vizibilitatea ridicată în general a Capitalei sau a unor orașe precum Cluj-Napoca, a înregistrat Craiova. În acest caz, specialiștii de la Banca Mondială au considerat că orașul oferă printre cele mai calitative servicii utilitare din cele nouă centre urbane analizate. Craiova are cel mai scurt timp mediu pentru conectarea la rețeaua de energie electrică (180 de zile) comparativ cu alte orașe precum București, unde procesul durează în medie 317 zile. În același sens, orașul și-a îmbunătățit considerabil procesul de furnizare a apei, iar costurile și timpii de conectare sunt printre cele mai competitive din România, arată studiul.
În Craiova, costurile asociate autorizațiilor de construcție sunt cele mai reduse comparativ cu alte orașe, iar în general orașul menține un nivel ridicat al performanței generale, fără a înregistra scoruri mai mici de 66,8 în niciun domeniu.
Deși capitala este neegalată când vine vorba de PIB per capita, populația efectivă, precum și volumul de tranzacții generat de mediul de afaceri, performanțele efective analizate prin criteriile Băncii Mondiale nu se compară cu cele ale primelor orașe din top.
Bucureștiul are cel mai slab punctaj în ceea ce privește calitatea serviciilor utilitare (69,1), fiind orașul cu cea mai mare durată pentru conectarea la rețeaua electrică, de 317 zile, așa cum am amintit mai sus. Întârzierile masive, amintește studiul, sunt cauzate de complexitatea procesului administrativ și de lipsa unor măsuri eficiente de digitalizare care să simplifice cererile și să reducă birocrația. În plus, costurile asociate conectării sunt semnificative, ceea ce își pune vizibil amprenta asupra percepției pe care antreprenorii o au când se implică în procesul anevoios de accesare a utilităților publice.
În plus, costurile pentru lichidarea unei companii în București sunt de cinci ori mai mari decât în Oradea, reorganizarea companiilor durează mai mult în București decât în orașele cu cele mai bune practici, iar eficiența operațională a acestui proces este considerabil redusă față de celelalte orașe din provincie care au fost analizate în studiu. Problema blocării autorizațiilor de construcție din București își pune amprenta pe analiză, iar autorii sugerează adoptarea unor reforme punctuale și aplicarea unor standarde mai ridicate în furnizarea serviciilor publice ar putea transforma Bucureștiul într-un mediu mult mai atractiv pentru afaceri.
Dacă Timișoara înregistrează de asemenea performanțe sub medie, mai ales în ceea ce privește costurile ridicate și timpii de conectare la utilități – la capitolul serviciilor utilitare, municipiul a fost amendat de analiști și în privința duratei procesului de insolvență și lipsa unor proceduri specializate pentru întreprinderile mici și mijlocii. Autorii au punctat performanțele slabe pe care municipiul le-a înregistrat în ceea ce privește timpii de obținere a autorizațiilor de construcție. Mai mult, lipsa reglementărilor clare privind limitarea amânării termenelor și întârzierea digitalizării serviciilor judiciare limitează accesul la soluționări rapide și eficiente ale conflictelor comerciale, arată raportul Băncii Mondiale.
În Constanța, în schimb, deși este cel mai mare oraș portuar din țară și de la Marea Neagră, scorurile totale calculate de analiști în raportul din 2024 plasează orașul pe ultimul loc din top. În domeniul amplasării afacerii, Constanța obține unul dintre cele mai scăzute scoruri, de 60,5. Durata necesară pentru obținerea autorizațiilor de construcție este foarte lungă, iar costurile asociate sunt ridicate. De exemplu, procesul de obținere a unui permis de construcție durează în medie peste 300 de zile, iar în cazul soluționării disputelor, orașul de la Marea Neagră are, se pare, probleme grave în a administra litigiile comerciale, iar actorii economici par să fie cramponați de un sistem administrativ local cel puțin deficitar comparativ cu alte centre urbane din țară.
Accesul la utilități precum apă și energie electrică este marcat de durate lungi și costuri mai ridicate decât în alte orașe din România, iar costurile reorganizării și lichidării sunt semnificativ mai mari. Autorii studiului punctează că municipiul Constanța are nevoie de reforme majore pentru a-și îmbunătăți performanțele în mediul de afaceri.
Una din concluziile majore trase de analiștii Băncii Mondiale se referă la faptul că, deși România a adoptat Directiva UE 2019/1023 privind restructurarea preventivă, implementarea efectivă a acestor reforme este încă la început, fiind absolută nevoie de eforturi suplimentare pentru a operaționaliza aceste măsuri și pentru a oferi o susținere reală antreprenorilor.
Totodată, analiștii au surprins faptul că reformele care promovează digitalizarea serviciilor administrative și reduc birocrația sunt esențiale pentru „înzdrăvenirea” sectorului privat din marile centre urbane, iar crearea unor platforme integrate pentru eliberarea autorizațiilor de construcție și permise de mediu, precum și dezvoltarea unor mecanisme transparente de conectare la utilități se dovedesc a fi imperios necesare indiferent de zona administrativă din care fac parte municipiile analizate.