Doua treimi dintre ghetarii aflati in muntii Himalaya si Hindukus ar putea sa se topeasca pana la sfarsitul acestui secol, daca planeta ramane pe aceeasi traiectorie in ceea ce priveste emisiile de gaze cu efect de sera, fapt ce ar putea sa destabilizeze marile fluvii ale Asiei.
Cu o lungime de 3.500 de kilometri, din Afganistan pana in Myanmar, regiunea muntoasa Hindukus-Himalaya (HKH) este considerata "al treilea pol" al Terrei de catre oamenii de stiinta datorita uriaselor sale rezerve de gheata. Ele alimenteaza 10 cursuri de apa majore din Asia, precum Gange, Mekong si Fluviul Galben, de-a lungul carora sunt structurate bazine ale populatiilor locale.
Or, modificarile climatice ameninta ghetarii de altitudine ai acestei linii muntoase, care detine cele mai inalte piscuri din lume, precum Everest si K2, potrivit unui vast studiu coordonat de International Centre for Integrated Mountain Development (ICIMOD), o organizatie interguvernamentala cu sediul in Kathmandu (Nepal), rodul unei cercetari ce a durat peste cinci ani si la care au participat peste 350 de experti.
"Aceasta este criza climatica despre care nu ati auzit vorbindu-se", a declarat coordonatorul raportului, Philippus Wester, membru al ICIMOD, citat de AFP intr-un comunicat de presa.
Chiar daca natiunile planetei ar reusi sa limiteze incalzirea climei de pe glob la +1,5 grade Celsius in raport cu era preindustriala pana in 2100, tinta Acordului de la Paris pentru clima din 2015, regiunea Hindukus-Himalaya ar pierde oricum o treime dintre ghetarii sai.
Aceasta topire a ghetarilor nu va ramane fara consecinte pentru cei 250 de milioane de locuitori din acei munti si pentru cei alti 1,65 de miliarde de oameni care traiesc de-a lungul bazinelor fluviale din aval.
"Modificarile climatice sunt pe cale sa transforme piscurile montane acoperite cu gheata din regiunea HKH, aflate in opt tari, in roci dezgolite, in mai putin de un secol.
Consecintele pentru populatiile din regiune, deja una dintre regiunile muntoase cele mai fragile si riscante din lume, vor merge de la o agravare a poluarii aerului pana la o intensificare a evenimentelor climatice extreme", a avertizat Philippus Wester.
Potrivit raportului, regiunea va avea nevoie de o suma cuprinsa intre 3,2 miliarde si 4,6 miliarde de dolari pe an pana in 2030 pentru a se adapta la modificarile climatice, apoi de finantari cuprinse intre 5,5 miliarde si 7,8 miliarde de dolari pe an pana in 2050.
