Gheata care se topeste in Arctica nu va creste nivelul marilor si oceanelor. Cum ne va afecta

Oamenii de stiinta din Guvernul SUA au anuntat ca stratul plutitor de gheata din Oceanul Arctic a atins cele mai scazute dimensiuni din 1979, de cand cercetatorii au inceput sa o monitorizeze prin satelit.

Pana de curand, doar o singura data in ultimii 42 de ani gheata din Oceanul Arctic a acoperit mai putin de 4 milioane km2, iar concluzia este cat se poate de clara: banchiza s-a micsorat cu aproape 14%, in fiecare deceniu, de-a lungul acestei perioade.

Arctica ar putea avea prima vara fara gheata chiar in 2035, au anuntat cercetatorii luna trecuta, in jurnalul Nature Climate Change.

Insa, toata gheata si zapada care se topesc nu vor creste in mod direct nivelul apei, mai mult decat cuburile de gheata care revarsa apa dintr-un pahar. Asadar, unii s-ar putea intreba de ce ar trebui sa ne pese.

Potrivit Science Alert, un studiu recent a concluzionat ca acest lucru ar insemna vesti foarte proaste pentru ursii polari. Mai mult, topirea ghetii ar duce la o schimbare profunda in ecosistemele marine din regiune, de la fitoplancton, la balene.

Dar daca principala noastra ingrijorare este impactul asupra umanitatii, am fi indreptatiti sa ne intrebam "si ce daca?".

Se pare ca exista mai multe motive pentru care ar trebui sa fim ingrijorati de micsorarea stratului plutitor de gheata din Arctica, chiar daca pe unii nu ii misca in niciun fel soarta ursilor polari.

Cel mai simplu motiv, care poate fi usor demonstrat de catre oamenii de stiinta, este faptul ca topirea ghetii nu e doar un simptom al incalzirii globale, ci si o cauza.

"Apa proaspata de la gheata topita in Groenlanda tulbura si slabeste Curentul Nord-Atlantic, care face parte din "banda rulanta" care curge in Atlantic. Asta este ceea ce permite vestului Europei sa aiba o clima temperata, in comparatie cu aceeasi latitudine din America de Nord", spune Xavier Fettweis, cercetator la Universitatea din Liege, Belgia.

Stratul masiv de gheata de deasupra masei de pamant din Groenlanda s-a confruntat cu o pierdere de peste 500 de miliarde de tone anul trecut, toate curgand in mare.

Spre deosebire de gheata plutitoare, care nu creste nivelul marilor atunci cand se topeste, ceea ce curge din Groenlanda creste cu adevarat nivelul apelor.

Aceasta cantitate record s-a topit in mare parte din cauza temperaturilor mai calde decat normal, care au crescut de doua ori mai repede in Arctica, fata de restul planetei.

Insa, topirea a fost cauzata si de o schimbare a tiparelor meteorologice, in special de cresterea numarului zilelor insorite de vara.

"Unele studii sugereaza ca aceasta crestere a conditiilor anticiclonice in Arctica, pe timpul verii, rezulta in mare parte in urma micsorarii stratului de gheata", explica Fettweis.

Traiectoria curenta a schimbarilor climatice si venirea verilor fara gheata ar duce la infometarea ursilor polari pana la disparitie, pana la sfarsitul acestui secol, potrivit unui studiu publicat in iulie 2020, in Nature.

"Incalzirea globala cauzata de oameni inseamna pentru ursii polari tot mai putina gheata la dispozitie pentru a vana in lunile de vara. Destinul ursilor polari, fara combaterea gazelor cu efect de sera, va fi disparitia", declara Steven Amstrup, autorul principal al studiului.

Petrom va testa la Petrobrazi o instalație de captare și utilizare a carbonului. Care sunt mizele pentru reducerea emisiilor de carbon

OMV Petrom va testa la rafinăria Petrobrazi o nouă tehnologie de captare și utilizare a carbonului, începând cu luna iunie, arată un comunicat de presă al companiei. Testele sunt parte...

Parlamentul depășește scandalul de luni. Cine sunt noii membri ai Consiliului Concurenței

Ședința de luni din plenul reunit al Parlamentului României, care avea ca obiect numirea noilor membri ai Consiliului Concurenței, a fost una tensionată. Două partide au absentat de la vot,...