Niciun beneficiar, nicio plata: Curtea Europeana de Audit spune ca Pachetul romanesc de combatere a desertificarii e prost conceput

Pachetul de masuri care vizeaza combaterea desertificarii din Romania nu a fost bine conceput, astfel incat niciun beneficiar eligibil nu a aplicat si nicio plata nu a fost efectuata, mentioneaza un raport al Curtea Europeana a Auditorilor (CEA).

Desertificare este definita ca "degradarea terenului in zone aride, semiaride si uscat-subumede, cauzata de diversi factori, incluzand variatiile climatice si activitatile umane".

Analiza CEA arata ca vulnerabilitatea UE la desertificare a crescut semnificativ in acest secol, iar efectele vor fi deosebit de acute in sudul Portugaliei, in anumite parti ale Spaniei si in sudul Italiei, in sud-estul Greciei, in Malta, in Cipru si in anumite zone adiacente Marii Negre din Bulgaria si din Romania.

Aceste zone sunt adesea afectate de fenomene accentuate precum:

• eroziunea solului
• salinizare
• pierderea carbonului organic din sol
• declinul biodiversitatii solului
• alunecari de teren

Modelele de schimbari climatice utilizate de Comisie preconizeaza:

• o crestere a temperaturii cu mai mult de 2 grade C in anumite regiuni (cum ar fi Spania) pana la sfarsitul secolului
• o scadere cu 50% sau mai mult a precipitatiilor pe timpul verii in Europa de Sud, in aceeasi perioada.

Spania, Italia si Romania dispun de sisteme proprii de monitorizare a factorilor asociati cu desertificarea si cu degradarea terenurilor (privind apa, seceta sau precipitatiile), insa datele nationale privind solul erau incomplete, nu erau colectate si interpretate periodic si nu erau intotdeauna fiabile, mentioneaza CEA.

"Desi desertificarea si degradarea terenurilor sunt amenintari actuale si in crestere in UE, Comisia nu are o imagine clara cu privire la aceste provocari, iar masurile luate pentru combaterea desertificarii sunt lipsite de coerenta", acuza CEA:

• Comisia nu a evaluat progresele inregistrate in ceea ce priveste indeplinirea angajamentului de a atinge obiectivul privind neutralitatea din punctul de vedere al degradarii terenurilor pana in 2030
• desi se colecteaza date cu privire la diversi factori care au un impact asupra desertificarii si asupra degradarii terenurilor, Comisia nu le-a analizat in vederea elaborarii unei evaluari concludente privind desertificarea si degradarea terenurilor in UE
• nu exista nicio strategie privind combaterea desertificarii si a degradarii terenurilor

Romania, exemplu negativ

Zona supusa desertificarii, caracterizata de climat arid, semiarid sau subumed-uscat, reprezinta aproximativ 30% din suprafata totala a Romaniei, fiind in general amplasata in Dobrogea, sudul Campiei Romane si vestul Campiei Tisei.

Aceasta zona este folosita preponderent in agricultura (cca. 80% din total, din care cca. 60% sunt terenuri arabile), silvicultura (cca. 8%) si ape, indeosebit Lunca si Delta Dunarii, conform datelor oficiale, citate si in Raportul CEA.

In timp ce celelalte state membre cu risc ridicat au elaborat proiecte incadrate la bune practici, Romaniei ii este rezervat in raport locul exemplului negativ.

Programele nationale de actiune ale statelor membre acopera numeroase sectoare, cum ar fi agricultura, silvicultura si gospodarirea apelor. Printre masurile incluse in programele nationale de actiune se numara, cu titlu de exemplu: promovarea activitatilor de cercetare, planurile de interventie in caz de seceta, impadurirea, construirea de terase pentru a preveni alunecarile de teren si sistemele de alerta timpurie imbunatatite, mentioneaza analiza CEA.

Un program au elaborat si guvernantii romani, insa observatiile Curtii de audit il desfiinteaza in cateva randuri. Este prost conceput, cu cerinte de neindeplinit, astfel incat nimeni nu a aplicat, nicio plata nu a fost facuta:

"Pachetul contine o serie de elemente care ar putea fi benefice pentru terenuri. Acesta nu a fost insa bine conceput.

Valoarea ajutorului disponibil nu constituie o justificare financiara suficienta pentru ca fermierii care detin mai putin de 10 hectare sa se conformeze cerintelor exigente ale masurii.

In consecinta, niciun beneficiar eligibil nu a aplicat pentru pachetul privind desertificarea si nicio plata nu a fost efectuata", arata raportul citat.

Citeste mai departe analiza Niciun beneficiar, nicio plata: Curtea Europeana de Audit spune ca Pachetul romanesc de combatere a desertificarii e prost conceput pe Curs de Guvernare

O companie tech lansează un „labirint” pentru boți: cum funcționează noua capcană AI și de ce ar putea schimba regulile jocului pe internet

Într-o lume în care conținutul online e vânat zi de zi de instrumente automate, Cloudflare propune o soluție atipică: nu blocarea boților, ci păcălirea lor. Compania a anunțat lansarea AI...

Cum să economisești combustibil folosind o setare din telefon

Puțini șoferi știu că telefonul poate deveni un aliat real în reducerea consumului de combustibil. Prin activarea unei funcții simple, deja disponibilă pe majoritatea dispozitivelor moderne,...