Cetatile dacice din Hunedoara vor intra intr-un proiect de finantare care va presupune restaurarea obiectivelor. Printre acestea se numara si cetatea de la Banita ca si pestera Bolii, aflate la intrarea in Petrosani dinspre Deva.
"Exista un proiect pentru finantarea tuturor cetatilor dacice din judetul nostru, iar aici sunt incluse si Cetatea de la Banita si Pestera Bolii. Ele vor fi parte integrate a proiectului si in perioada viitoare vor intra intr-un program de punere in valoare", afirma Attila Dezsi, prefectul judetului Hunedoara.
Monumente lasate in paragina
Monumentele istorice din zona Vaii Jiului, unele aflate chiar in patrimoniul UNESCO, au devenit ruine acoperite de ierburi si gunoaie.
Cetatea Dacica de la Banita, aflata in patrimoniul UNESCO, Turnul de la Crivadia (comuna Banita), monument declarat, prin lege, in anul 2000, "de valoare exceptionala" sau Pestera Bolii mai sunt cunoscute doar din hartile intocmite de muzeografi.
Accesul inspre cele trei monumente care fac parte din Parcul Natural Gradistea Muncelului - Cioclovina se face direct din DN66, insa nu exista niciun indicator de orientare, asa ca cei care doresc sa le viziteze trebuie sa ghiceasca caile de acces.
Localnicii isi amintesc cam pe unde se afla drumurile de acces la monumente, dar multi le confunda intre ele.
Turnul de al Crivadia se afla pe marginea stancoasa a apei Merisor, aici fiind in secolul XVI punctul vamal dintre Transilvania si Tara Romaneasca, pe drumul ce trecea prin pasul Valcan. Turnul este din piatra de calcar, in jumatatea de vest are 7 deschideri de tragere, iar in partea de est este protejat natural datorita terenului accidentat. Fortificatia avea un drum de straja de lemn, cu parapetul lat de un metru si inalt de 0,80 metri.
Turnul de al Crivadia a fost declarat "monument istoric de valoare nationala exceptionala" in anul 2000, in baza Legii nr. 5/6 martie., "monument istoric de valoare nationala exceptionala".
Cetatea dacica de la Banita este situata pe un pisc izolat, la peste 900 de metri altitudine, aflata chiar la intrarea in Petrosani dinspre Deva si a fost descoperita in anii 1961 - 1962.
Este o stanca izolata, cu pante foarte abrupte, iar potrivit istoricilor avea rolul de a apara accesul dintre Defileul Jiului la complexul de fortificatii din Muntii Orastiei.
De altfel a fost ultima fortificatie atacata de trupele romane inainte sa ajunga la Sarmizegetusa.
Pestera Bolii, una dintre cele mai mari din Transilvania, se afla chiar la intrarea in Petrosani dinspre Deva si este unul dintre cele mai vechi monumente naturale din tara.
Speologii spun ca Pestera Bolii a fost sapata in calcarele jurasice de paraul Jupaneasa, iar numele ei provine de la familia Bolia, ce apare pentru prima data in anul 1404, intr-un act de donatie al regelui Sigismund.
Mai bine de 20 de ani pestera a fost lasata in paragina, insa, realizand importanta si dimensiunea potentialului turistic si cultural al ariei protejate, membrii Asociatiei de ecologie Petro Aqua din Petrosani si salvamontistii din Lupeni au initiat in anul 2006 o ampla campanie de reabilitare a monumentului natural.
Doua secvente din filmul documentar artistic "Legenda Nibelungilor" au fost turnate in Pestera Bolii, regizorii si actorii fiind impresionati de acest monument al naturii aflat in Valea Jiului.
Televiziunea germana ZDF, Departamentul Cultura si Stiinta si producatorii au ales Pestera Bolii pentru a filma secventele in care personajul principal se lupta cu un dragon imaginar intr-un cadru de basm, impresionati de maretia Pesterii Bolii si de posibilitatile pe care aceasta le are.
foto: Ziare.com - Marius Mitrache / Pestera Bolii