Ziare.com

Oamenii care nu mai produc gunoi

de Camelia Sisea
Duminica, 19 Aprilie 2015, ora 08:29

   

Oamenii care nu mai produc gunoi
Zilnic sunt produse cantitati uriase de deseuri la nivel global, insa nu toti oamenii contribuie in egala masura. De fapt, exista persoane care nu mai genereaza aproape deloc resturi menajere.

"Zero waste" este o filosofie care include reciclarea, insa merge mai departe de aceasta, definind un mod de organizare a societatii astfel incat la producerea fiecarui bun sa se aiba in vedere refolosirea acestuia intr-un fel sau altul.

Miscarea "zero waste", care elimina cuvinte precum "groapa de gunoi" sau "incinerare", vizeaza maximizarea reciclarii, minimizarea risipei si reducerea consumului.

O astfel de economie circulara este in prezent imbratisata de autoritati locale, companii si indivizi din intreaga lume.

Cardul de masa Up Dejun iti aduce discounturi de pana la 50% la categorii precum: abonamente de servicii medicale Regina Maria, curierat DPD, card de carburant OMV Petrom, produse de birotica si papetarie Lecom, solutii de digitalizare, tracking GPS flota auto de la iTrack si altele. Obtine oferta AICI!

Astfel, in cateva orase din SUA, autoritatile fac eforturi pentru a reduce radical cantitatea de deseuri trimisa la groapa de gunoi, cu scopul final de a ajunge la "zero waste".

De exemplu, San Francisco redirectioneaza 77% din ceea ce ar fi ajuns la groapa de gunoi. In 2009, a devenit primul oras din SUA care le cere locuitorilor si companiilor sa depuna resturile alimentare si alte materiale organice in containere speciale pentru compost (materie organica descompusa si reciclata ca ingrasamant pentru sol). Totodata, Seattle si Los Angeles recicleaza sau transfoma in compost o mare parte din ceea ce arunca locuitorii lor, scria in 2011 Wall Strett Journal.

De asemenea, multe orase din Europa s-au alatura miscarii "Zero Waste Municipality".

La nivelul industriei, reciclarea a fost facuta cu atata sarguinta la noua dintre fabricile Honda din America de Nord, incat tomberoanele au devenit de prisos in 2009, potrivit New York Times, in timp ce Unilever nu mai trimite deseuri nepericuloase la groapa de gunoi.

"Zero waste" in magazine si restaurante

Un supermarket din Berlin a renuntat complet la ambalajele produselor comercializate, de la fructe si legume, la cereale si bunuri ca iaurt, lapte si sampoane, acestea fiind distribuite in containere reincarcabile, potrivit Salon.

Desigur, clientii trebuie sa isi aduca de acasa pungi si recipiente refolosibile.

Conceptul a fost pus in practica si de cateva restaurante, printre care Silo din Brighton, Marea Britanie. Ideea este simpla: nu arunca nimic si serveste doar mancare produsa local, explica Independent.

Tacamurile sunt refolosibile si este de mare ajutor o masina de compost in valoare de 22.000 de lire sterline.

La un restaurant din Chicago, cosul de gunoi nu a mai fost golit de ani de zile. Restaurantul functioneaza cu energie verde, iar alimentele sunt cumparate de la fermierii locali. Proprietarul aplica acelasi concept si la el acasa, noteaza Huffington Post.

Oamenii care nu genereaza aproape deloc gunoaie

Familia Johnson din California s-a mutat in urma cu cativa ani dintr-o locuinta de aproape 280 de metri patrati intr-una de doua ori mai mica pentru a-si simplifica viata si pentru a reduce cantitatea de bunuri detinute, potrivit Forbes si Metro.

Bea Johnson cumpara cele necesare in vrac, folosind la supermarket propriile sacose si borcane. Din baie au disparut cele mai multe produse, iar pranzul pentru la scoala al copiilor este impachetat intr-un prosop de bucatarie dupa tehnica japoneza Furoshiki.

Casa este amenajata in stil minimalist, pentru a fi mai usor de curatat, in timp ce consumul de benzina este redus prin planificarea drumurilor necesare intr-o singura zi.

Inspirata de Bea Johnson, Lauren a decis sa-si schimbe la randul ei stilul de viata, in vremea in care era studenta la Universitatea New York, specializandu-se in domeniul mediului.

Dupa acelasi model, tanara nu a mai cumparat bunuri ambalate, a inceput sa-si ia haine de la second-hand si sa-si faca singura produsele de ingrijire personala si de curatenie, a scris Lauren pe blogul sau, Trash is for Tossers.
Urmareste Ziare.com pe Facebook  si pe Instagram  Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.
Citeste mai multe despre gestionare deseuri zero waste fara gunoi
Sursa: Ziare.com

Articol citit de 6479 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
4 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

Pai pe vremea

Cind eram pusti,prin 60 eram mult mai inaintati cu producera a cit mai putin gunoi.Uleiu si zaharu se dadeau la varsat,pungile de plastic erau o utopie. Aveam acele plase facute din ata tare,pe care le plimbam si le umpleam cu ce gaseam.Dar intre timp a intrat si Romania,in rindul tarilor civilizate. Ne-am umplut de plasticarae, sticle de vin si bere care nu se primesc la schimb.Pai noi copii faceam si noi un ban de buzunar cu sticlele goale...ce sa mai zic tiganii. Norocu este cu oamenii saraci,care isi mai fac de o piine cu aceste materiale reciclabile,ca alfel ne ingropau...

 

@Tata

Frumoasa vremuri. Aveam si norma la scoala de adunat borcane, sticla, hartie pentru reciclare. Ba tin minte ca intr-un an ne-a pus sa aduna fructe de porumbrei si mi-am zagraiat mainile si degetele de mi s-au umflat ca niste gogoase.

Lunatici

Astia sint exageratii.
Numai uitati-va ine sint sefii companiilor de reciclari. Sint ginerii marilor politicieni. Si nu o fac de dragul reciclarii ci pt banii de subventii .
La energie e la fel ! Fara aceste subventii produsul energiei din ars frunzele din parc si piele de gaina nu ar exista .
O morisca de vint nu rpduce energia consumata la facut si exploatat. Dar pus un giere de politician in frunte , vin subventiile si din condei totul este rentabil.
Metalul s e poate recicla si are valoare. Restul e gargara !

 

Mda,

Nu zic ca nu-i bine sa infasori mancarea copilului in prospop, si bunciii mei o infasurau in stergura cand plecau pe dealuri la munca, iar pentru spalat rufe, dusumele, cratiti si alte bunuri, foloseau lesia si pranicul, este foarte bine, dar hrana de la second-hand?! N-ar fi mai bine ca ce producem in gospodarie, aia sa mancam si sane intoarcem la schimbul de marfuri?

 

Platforma pentru solutionarea online a litigiilor