Cand Pamantul plange (Galerie foto)

Poluarea este astazi un cuvant la ordinea zilei pe intreaga planeta. Respiram un aer toxic, apele sunt contaminate cu substante periculoase, paduri intregi sunt distruse, tot mai multe specii de animale sunt amenintate cu disparitia.

In fiecare zi, producem deseuri de care nu stim cum sa ne mai debarasam, in fiecare zi consumam tot mai mult din resursele naturale. Totul se petrece prea rapid pentru ca Terra sa se poate obisnui cu actiunile omului.

Coplesit de interventia noastra brutala, Pamantul "plange", iar urmele suferintei sale se vad la tot pasul. Degradarea planetei ne ameninta sanatatea si ne pune sub semnul intrebarii viitorul.

Norii cenusii ai poluarii ne sufoca, facand aerul tot mai putin respirabil. Deasupra marilor orase, se aduna noxele provenite de la industrie, de la trafic, de la incalzire, fiind responsabile de 2 milioane de decese premature in anul 2011, potrivit datelor OMS. In totalitatea lor, efectele asupra sanatatii sunt greu de estimat.

Poluarea aerului genereaza poluarea precipitatiilor. Ploile acide au efecte distrugatoare asupra tuturor formelor de viata. "Moartea care vine cer", cum mai sunt numite aceste temute ploi, devasteaza anual mii de hectare de padure din intreaga lume.

Apa potabila contine tot mai multe substante chimice periculoase. Dupa accidentele ecologice, care nu sunt o raritate, in loc de albastrul limpede, simbol al vietii, raurile curg in culori cenusii si chiar sangerii.

Societatea actuala de consum produce deseuri intr-o cantitate enorma. Resturile ambalajelor din plastic si aluminiu impanzesc uscatul, insa se regasesc si in marile si oceanele lumii, sub forma unor adevarate "continente de deseuri". Aduse de vant, prin intermediul raurilor si fluviilor sau direct de pe nave, sunt purtate de curenti, formand placi de deseuri in oceane.

Consecinta directa a consumului nostru iresponsabil, pet-urile, capacele, pungile, diverse alte resturi de plastic si aluminiu, otravesc spatiul oceanelor, ducand la moartea a aproximativ 100.000 de mamifere marine si a 1.000.000 de pasari anual.

Deseurile radioactive, aceasta problema spinoasa a omenirii, fac obiectul a numeroase controverse. Tarile bogate, cele care beneficiaza cu adevarat de energia nucleara, fac tot posibilul pentru a scapa de deseurile rezultate, pasandu-le in schimbul unor diverse facilitati, tarilor sarace. In lipsa unor depozite, deseurile radioactive contamineaza ape si terenuri, spre disperarea celor care au nesansa de a locui in apropierea "zonelor mortii".

In fiecare an, in ape sunt deversate milioane de tone de titei, iar operatiunile de curatare esueaza, de multe ori, din cauza furtunilor si a altor conditii nefavorabile. Hidrocarburile din petrol au consecinte dramatice asupra ecosistemelor marine, cele mai afectate fiind pasarile mari si mamiferele acvatice. Petrolul deversat ucide fara mila.

Goana dupa aur, simbol al bogatiei si prosperitatii, lasa in urma peisaje selenare. Cianura, folosita pentru a extrage aurul din roca, otraveste solul si apele, aducand dezastrul.

Agricultura intensiva lasa in urma terenuri aride. Astazi, portiuni imense de pamant sunt abandonate, secatuite de utilizarea excesiva, in ultimii 40 de ani, a ingrasamintelor chimice si a pesticidelor in agricultura.

Padurea amazoniana - "plamanul verde al Pamantului", cel mai bogat ecosistem al lumii este amenintata. A cuantifica cu precizie defrisarea in aceasta zona este dificil de realizat, insa situatia este ingrijoratoare: daca intre anii 1492 si 1970 se apreciaza ca a fost distrusa 1% din padurea amazoniana, in cursul ultimilor 40 de ani, aceeasi padure s-a redus cu 14%.

Daca defrisarea continua in acelasi ritm in Amazonia, zona este amenintata in mod serios cu seceta, situatie ce va antrena schimbari dramatice in cadrul ecosistemului, afectand intreaga planeta, avertizeaza oamenii de stiinta.

Guvernul brazilian a anuntat in acest an crearea unei forte speciale de securitate pentru a proteja Amazonia de defrisarile clandestine, insa fenomenul este greu de tinut sub control in toate tarile pe a caror suprafata se afla aceasta padure tropicala.

Dereglare climatica, otravirea solului, apei si aerului, agricultura devastatoare, defrisare necontrolata, biodiversitate amenintata - toate acestea reprezinta rani deschise ale Pamantului. In ce punct ne aflam? Procesul degradarii planetei este ireversibil, sau inca se mai poate face ceva? Fara alarmism, unii oameni de stiinta considera ca aceste rani pot fi inca ingrijite si vindecate.

Greu de spus daca se va ajunge insa la o solutie, greu de spus daca preocuparea pentru echilibrul planetei va prima, in timp util, in fata luptei acerbe pentru accesul la resursele terestre.

Citește și:

Șoșoacă cere anexarea unor teritorii din Ucraina la România. Istoric: ”Închisă pentru trădare sau internată pentru tratament?”

Senatoarea neafiliată Diana Șoșoacă a depus în Parlament o propunere legislativă care prevede modificarea Tratatului cu privire la relațiile de bună vecinătate și cooperare dintre...

Elena Udrea, nou atac la justiție după ce ÎCCJ a decis că va mai sta în închisoare: ”O mână spală pe alta și amândouă încearcă să spele urma”

Elena Udrea, fost ministru al Turismului, a criticat dur luni, 20 martie, decizia ÎCCJ de a-i respinge contestația la executarea pedepsei din dosarul ”Gala Bute”. Decizia instanței este...