De ce nu reuseste Romania sa puna in valoare resursele forestiere la adevaratul potential?

Romania nu reuseste sa puna in valoare fondul forestier la intregul potential, iar volumul de masa lemnoasa in paduri a crescut. Poate surprinzator pentru opinia publica din Romania, acestea sunt doar doua dintre concluziile la care a ajuns Consiliul Concurentei, intr-un studiu publicat recent.

Studiul se refera la piata primara a lemnului si arata ca stocul de masa lemnoasa raportat la suprafata impadurita este in cantitate mai mare decat inainte de anul 1989, atunci cand s-a realizat ultimul inventar forestier.

In cifre, un hectar de padure avea, in anul 2013, 322 metri cubi de masa lemnoasa, fata de 217 mc, in anul 1984.

Cresterea de masa lemnoasa la hectar nu se explica prin varsta padurii, intrucat, in acest moment, padurile au in medie, o varsta mai mare (63 de ani) fata de momentul ultimului inventar forestier national.

Datele arata ca masa lemnoasa a crescut in ultimii 27 de ani, atat raportata la hectar (plus 105 mc pe hectar), ca volum total, cu un plus de 771 milioane de mc, iar ca suprafata impadurita a crescut cu 4%, adica cu 266.000 hectare.

De remarcat ca, in ultimii 27 de ani, la nivel european, cele mai mari cresteri ale suprafetei impadurite au avut loc in Franta (6,7%) si Polonia (6,2%), peste media europeana care a fost de 5%.

Asadar, in Romania, in pofida taierilor ilegale, care si-au redus intensitatea in ultimii ani, fondul forestier a crescut.

Taierile ilegale trebuie combatute si eradicate, dar mitul ca dispar padurile Romaniei este fals, iar studiile de specialitate demonstreaza acest lucru.

Volumul exploatat in prezent - o medie de 17-18 milioane mc anual, este mult mai mic decat media volumului exploatat in perioada comunista, cand volumul exploatat anual se situa la 24-26 miloane mc.

Una dintre cauze o arata o analiza realizata de compania de consultanta PWC Romania: "Ponderea suprafetei impadurite destinata exploatarii in suprafata totala impadurita a fost de 67% in 2015, in scadere de la 88% in 1990". Aceeasi concluzie o regasim in raportul Consiliului Concurentei.

In pofida faptului ca stocul masa lemnoasa a crescut, in ultimii 27 de ani, exploatarea lemnului nu este la nivelul potentialului. Studiul realizat de Consiliul Concurentei prezinta o interesanta comparatie in ceea ce priveste potentialul forestier si exploatarea efectiva, intre cateva state europene, relativ apropiate din punctul de vedere al sectorului forestier. Este vorba despre Cehia, Germania, Franta, Polonia si Romania.

Astfel, Romania are, dintre statele analizate, cea mai mica suprafata forestiera disponibila pentru exploatare. Motivul? Lipsa investitiilor, respectiv lipsa dezvoltarii si intretinerii drumurilor forestiere.

De asemenea, sunt analizati indicatorii calitativi care arata nivelul exploatarii masei lemnoase, precum productia de lemn din totalul suprafetei forestiere sau productia de lemn din totalul stocului de masa lemnoasa.

Rezultatele sunt total in defavoarea Romaniei. Astfel, in Cehia, Germania sau Polonia, productia de masa lemnoasa raportata la hectar de fond forestier este de doua sau chiar trei ori mai mare decat in Romania; Cehia, cu o suprafata forestiera de trei ori mai mica decat a Romaniei, obtine o productie de masa lemnoasa mai mare decat cea a tarii noastre; Polonia, cu o suprafata forestiera mai mare cu 40% decat a Romaniei, are o productie dubla fata de Romania.

Analizele profesioniste demonstreaza ca un nivel ridicat al productiei de lemn nu este incompatibil cu un management dedicat principiilor de dezvoltare durabila. In Romania, taierile ilegale nu sunt un argument real pentru a explica lipsa de mobilizare a resurselor forestiere.

Cauzele care produc diferentele de punere in valoare economica a resurselor forestiere intre Romania si statele europene sunt clar exprimate in studiile de specialitate. Este vorba despre: densitatea de drumuri forestiere, mult mai mica fata de media europeana, ceea ce face accesul dificil la masa lemnoasa si duce la exploatarea intensiva a suprafetelor accesibile; tehnologia si utilajele folosite nu permit obtinerea de randamente superioare.

Marea majoritate a companiile din industrie sunt decapitalizate si nu isi permit sa investeasca; "pseudo" studiile care vorbesc despre 300.000 ha paduri virgine, cu notificarea acestor suprafete catre Garda forestiera, au ca rezultat blocarea recoltarii masei lemnoase de pe aceste suprafete.

Trebuie precizat ca, pana in prezent, suprafata confirmata a padurilor virgine si cvasivirgine este de aproximativ 15.000 ha. Finalizarea inventarierii si realizarea catalogului padurilor virgine este un imperativ, pentru a se evita blocarea artificiala a administrarii padurilor.

Varsta arborilor exploatati este cu o treime mai mare decat media europeana, ceea ce reduce productivitatea sectorului si, nu in ultimul rand, legislatia care priveste recoltarea masei lemnoase este arhaica, neadaptata la piata, singura de acest gen din Uniunea Europeana si care se aplica de 50 de ani.

De asemenea, sistemul de valorificare a masei lemnoase, atat pentru lemnul de foc pentru populatie, cat si pentru industria de prelucrare a lemnului si a mobilei, este nefunctional.

Sunt probleme care daca nu isi vor gasi o rezolvare vor crea un blocaj, atat in ceea ce priveste aprovizionarea cu lemne de foc a populatiei, cat si furnizarea de materie prima industriilor aflate pe orizontala.

Angajații ale căror salarii scad după aplicarea măsurilor de austeritate. ”Marea reformă” afectează milioane de români

Măsurile Guvernului vor afecta anumite categorii de angajați. Milioane de salariați ar putea fi afectați. În primul rând, IT-știi care câștigă peste 10.000 de lei vor plăti un impozit...

Comisia Europeană prezintă pe site-ul oficial doar 7 proiecte finanțate în România prin PNRR. Care sunt acestea

Comisia Europeană a publicat pagini de internet actualizate pentru fiecare țară ce a aplicat pentru fonduri de redresare și reziliență. În cazul României, Comisia Europeană prezintă 7...