Directiva europeana privind limitarea impactului unor produse de plastic asupra mediului intra in vigoare din data de 3 iulie 2021, astfel incat farfuriile, tacamurile de unica folosinta, paiele sau betisoarele de urechi nu vor mai putea fi puse pe piata.
In cazul Romaniei, momentan, Directiva (UE) 2019/904 privind limitarea impactului unor produse de plastic asupra mediului, adoptata in urma cu doi ani de Parlamentul European, nu a fost transpusa in legislatia nationala. O Ordonanta de Urgenta in acest sens asteapta sa fie aprobata de Guvern.
"Discutam despre o chestiune extrem de importanta si urgenta. Teoretic in cateva zile ar fi trebuit sa avem in vigoare acest act normativ. Nu suntem in stadiul in care am putea sa aprobam varianta finala, dar inteleg de la colegi ca au avut loc multe discutii, cel putin interinstitutionale si chiar daca unele dintre feedback-uri au lipsit din partea colegilor de la diverse ministere, trebuie sa mergem inainte si sa definitivam textul de act normativ.
Ca o prima concluzie, dupa ce saptamana trecuta, acum doua saptamani, am avut mai multe discutii cu colegii mei, cred ca problema cea mai complexa care trebuie rezolvata este perioada de tranzitie. Trebuie sa vedem cum reusim sa legam aceasta perioada in care totul este permis cu perioada in care majoritatea acestor produse vor fi interzise atat la producatori cat si punerea lor pe piata din stocurile pe care le au comerciantii sau producatorii. Ar putea exista si masuri intermediare.
Lucram la un act normativ, o ordonanta, prin care macar la festivaluri sa interzicem din vara asta folosirea acestor produse care sunt in Directiva. Cred ca ar fi un semnal bun, pozitiv, astfel incat macar acolo unde imediat se poate implementa sa dam un semnal pozitiv", a explicat, joi, ministrul Mediului, Apelor si Padurilor, Tanczos Barna, la o conferinta organizata de Pria Events.
Oficialul a semnalat ca "nu prea a primit semnale, nici sprijin" de la Ministerul Sanatatii, iar Ministerul Economiei nu stie sa calculeze impactul sau consecintele fabricarii acestor produse din plastic.
"Nu prea am primit semnale nici sprijin nici de la Ministerul Sanatatii, desi tigarile si filtrele acelea care sunt single-use practic sunt cumva, intr-un fel, in ograda, in curtea Ministerului Sanatatii. Ministerul Economiei, ca in Romania de obicei, nu stie sa calculeze un impact sau consecintele interzicerii productiei acestor produse din plastic. Indiferent de abordarea institutionala, noi avem obligatia sa implementam Directiva si sa facem transpunerea in cursul verii. Acest lucru se poate face printr-o Ordonanta de Urgenta, daca ne miscam destul de repede si avem un ok din partea asociatiilor, a producatorilor, din partea intregului spectru afectat de transpunerea acestei directive.
Putem eventual sa mai asteptam un pic si sa vina inapoi Parlamentul, din septembrie, sa intre pe procedura parlamentara standard. Acest lucru va genera un risc de penalitati, de infringement din partea Comisiei. Nu suntem singura tara care nu e gata cu aceasta procedura, dar mie mi-ar fi placut sa fim printre cei care au rezolvat aceste chestiuni in timpul stabilit, sau inainte de deadline-ul stabilit pentru transpunere", a spus Tanczos.
Datele Comisiei Europene (CE) arata ca produsele de unica folosinta din plastic au un impact negativ major asupra mediului inconjurator si a sanatatii oamenilor, 70% dintre deseurile descoperite in apele si pe plajele europene fiind produse din plastic.
Directiva (UE) 2019/904 privind limitarea impactului unor produse de plastic asupra mediului a fost adoptata in urma cu doi ani si prevede zece categorii de produse: betigase de urechi, farfurii si tacamuri de unica folosinta, baloane si bete pentru acestea, ambalaje de mancare, pahare din plastic pentru bauturi, alte ambalaje folosite pentru bauturi, filtre de tigari, pungi de plastic, ambalaje din plastic, servetele umede si alte produse de igiena din plastic.
Documentul forului european prevede si faptul ca, in conformitate cu politica UE privind deseurile, statele membre trebuie sa ia masuri pentru a reduce consumul anumitor materiale plastice de unica folosinta pentru care nu exista nicio alternativa (cani de baut, inclusiv huse si capace, si recipiente cu alimente preparate pentru consum imediat), dar si sa monitorizeze consumul acestor produse de uz unic, precum si masurile luate si raporteaza progresele inregistrate catre Comisia Europeana.
In plus, Directiva impune o reducere cantitativa ambitioasa si sustinuta a consumului acestor produse pana in anul 2026, comparativ cu valoarea de referinta din 2022. Astfel, pe lista cerintelor de colectare separata si de proiectare pentru sticlele de plastic, se stabileste o tinta de colectare de 90% pentru reciclarea sticlelor de plastic pana in 2029 (cu o tinta provizorie de 77%, pana in 2025). Aceste sticle ar trebui sa contina cel putin 25% plastic reciclat pentru fabricarea lor pana in 2025 (pentru sticlele PET), respectiv 30% pana in 2030 (pentru toate sticlele).
"Anumite produse din plastic de unica folosinta introduse pe piata trebuie sa poarte un marcaj vizibil, clar lizibil si indelebil aplicat pe ambalajul lor sau pe produsul in sine: articole sanitare; servetele umede; produse din tutun cu filtre; pahare de baut. Aceste etichete ar trebui sa informeze consumatorii despre: optiuni adecvate de gestionare a deseurilor pentru produs sau ce tip de eliminare a deseurilor trebuie evitata pentru produs si prezenta materialelor plastice in produs, precum si despre impactul negativ asupra mediului al eliminarii acestora", se mentioneaza in Directiva europeana.
Actul normativ trebuie transpus in legislatia tarilor UE pana la 3 iulie 2021, iar restrictiile de piata si marcarea regulilor de produs se aplica incepand cu aceasta data, in timp ce cerintele de proiectare a produselor pentru sticle se aplica de la 3 iulie 2024. Masurile de responsabilitate extinsa ale producatorului intra in vigoare din 31 decembrie 2024.
La sfarsitul lunii mai a acestui an, Comisia Europeana a publicat orientari referitoare la normele Uniunii Europene (UE) privind produsele din plastic de unica folosinta si a adoptat o decizie de punere in aplicare privind monitorizarea si raportarea echipamentelor de pescuit introduse pe piata si a deseurilor de echipamente de pescuit colectate.
Un comunicat al Executivului comunitar preciza ca aceste norme au ca scop reducerea deseurilor marine provenite de la produsele din plastic de unica folosinta si de la echipamentele de pescuit si de promovare a tranzitiei catre o economie circulara cu modele de afaceri, produse si materiale inovatoare si durabile.
"Reducerea utilizarii produselor din plastic de unica folosinta contribuie la protejarea sanatatii oamenilor si a planetei. Normele Uniunii Europene reprezinta o realizare notabila in ceea ce priveste combaterea deseurilor marine. In acelasi timp, aceste norme stimuleaza modele de afaceri durabile si ne apropie de o economie circulara in care se prefera reutilizarea mai degraba decat unica folosinta. Aceasta este esenta Pactului verde european - protejarea si refacerea mediului nostru natural, stimuland in acelasi timp intreprinderile sa inoveze", a afirmat vicepresedintele executiv pentru Pactul verde european, Frans Timmermans.
In conformitate cu normele UE din 2019 privind produsele din plastic de unica folosinta, pana la data de 3 iulie a acestui an, statele membre trebuia sa se asigure ca anumite produse din plastic de unica folosinta nu mai sunt introduse pe piata UE.
Acestea sunt o serie de produse pentru care exista pe piata alternative fara plastic la preturi accesibile: betisoarele pentru urechi, tacamurile, farfuriile, paiele, agitatoarele pentru bauturi, betele pentru baloane, precum si unele produse fabricate din polistiren expandat (pahare si recipiente pentru alimente si bauturi) si toate produsele fabricate din materiale plastice oxodegradabile.
Pentru alte produse din plastic, cum ar fi echipamentele de pescuit, pungile de plastic de unica folosinta, recipientele pentru bauturi si alimente pentru consumul imediat, pachetele si foliile de plastic, filtrele de tutun, articolele sanitare si servetelele umede, se aplica masuri diferite. Printre acestea se afla limitarea utilizarii si reducerea consumului acestora si prevenirea generarii de deseuri prin cerinte de etichetare, scheme de raspundere extinsa a producatorilor (principiul "poluatorul plateste"), campanii de sensibilizare si cerinte in materie de proiectare a produselor.
Decizia de punere in aplicare privind monitorizarea si raportarea echipamentelor de pescuit introduse pe piata si a echipamentelor de pescuit colectate le permite statelor membre sa isi indeplineasca obligatia de a raporta, incepand cu anul 2022, cu privire la echipamentele de pescuit introduse pe piata si la echipamentele de pescuit colectate pe mare. Obiectivul este de a stimula aducerea la tarm a tuturor echipamentelor de pescuit si de a imbunatati gestionarea acestora prin implicarea schemelor extinse de raspundere a producatorului.
Mai mult, pe baza datelor, statele membre care detin ape marine vor trebui sa stabileasca, pana la 31 decembrie 2024, o rata nationala minima anuala de colectare in vederea reciclarii a deseurilor de echipamente de pescuit care contin plastic, in scopul stabilirii unor obiective cantitative obligatorii de colectare la nivelul Uniunii.
Echipamentele abandonate, pierdute sau aruncate reprezinta 27% din deseurile de pe plaje, in conformitate cu evaluarea impactului din 2018, iar o parte semnificativa a echipamentelor de pescuit introduse pe piata nu este colectata in vederea tratarii.