Dunarea poluata: Cine pune in pericol viata pestilor si care e riscul pentru romani

Deversarile accidentale de petrol in albia Dunarii reprezinta principalul pericol atat pentru sanatatea oamenilor, cat si pentru biodiversitatea fluviului, a declarat Marie Jeanne Adler, director stiintific in cadrul Institutului National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor (INHGA) si managerul proiectului transfrontalier "Managementul Integrat al Fluviului Dunarea".

"Din cand in cand avem deversari accidentale de petrol din cauza numeroaselor rafinarii care se afla in sectorul romano-bulgar al Dunarii si in Serbia, dar si din cauza barjelor care transporta petrolul. Acestea sunt extrem de periculoase pentru populatie si vietati si trebuie intervenit extrem de rapid", a explicat Adler.

Impactul acestor deversari este cu atat mai mare cu cat unele localitati de-a lungul Dunarii isi asigura apa potabila din fluviu. De asemenea, centralele nucleare de la Kozlodui si Cernavoda nu pot folosi apa poluata pentru instalatiile de racire.

"Frecventa acestor evenimente este fluctuanta. Intr-un an nu ai niciun eveniment, iar in alt an te poti confrunta cu un numar semnificativ", a adaugat Adler.

Mai mult plastic decat peste

Insa problemele de mediu nu se limiteaza numai la deversarile de petrol. Deseurile de plastic care ajung in Dunare au reusit sa depaseasca numarul larvelor (puilor) de peste. Timp de 2 ani, cercetatorii austrieci au strans, cu ajutorul setcilor (plase mari de pescuit), 951 de probe, atat in timpul zilei, cat si noaptea. In laborator, fiecare dintre cele 951 de probe a fost analizata, separandu-se larvele de pesti de bucatile de plastic.

La 1.000 de metri cubi de apa, pe sectorul Dunarii dintre Viena si Bratislava, au fost identificate 317 particule de plastic si doar 257 pui de peste.

S-a estimat ca 4,2 tone de plastic ajung zilnic din Dunare in Marea Neagra. Studiul nu a luat in calcul PET-urile sau alte fragmente care depaseau ca marime gaurile setcilor.

WWF Romania: Hidrocentralele construite pe Dunare au contribuit la pierderea ecosistemelor si a beneficiilor oferite gratuit oamenilor

Conform datelor WWF Romania, sectorul Dunarii Inferioare, intre Portile de Fier si gurile de varsare ale Deltei, este ultima portiune caracterizata prin curgerea neintrerupta a apei.

Din acest motiv, pe acest sector fluviul prezinta inca numeroase brate si ostroave cu plaje cu nisip fin si paduri naturale de plop, salcie si arin.

Insa si acest sector al Dunarii a suferit modificari, in special din cauza indiguirii luncii inundabile si desecarii mlastinilor si baltilor aflate in lungul fluviului si transformarea lor in terenuri agricole. Toate aceste zone inundabile, denumite zone umede, erau importante pentru depunerea icrelor de catre pesti si zone de cuibarit pentru numeroase specii de pasari migratoare.

Astfel, zonele umede din lungul Dunarii erau rezervoare importante de resurse naturale pentru localnici. Intreruperea legaturii fluviului cu lunca inundabila a dus la pierderea acestor beneficii oferite de natura si a determinat reducerea drastica a capacitatii de stocare a apei la inundatii.

Hidrocentrale peste hidrocentrale

Peste 60 de hidrocentrale construite pe Dunare au contribuit in timp la pierderea ecosistemelor si a beneficiilor oferite gratuit oamenilor. Cea mai mare hidrocentrala de pe Dunare este cea de la Portile de Fier I, care in decursul timpului a dus la o serie de modificari in functionarea naturala a fluviului si ecosistemelor sale.

Din cauza barajului, sturionii, cei mai mari pesti de apa dulce din lume, nu mai pot migra in amonte pentru reproducere. In plus, din cauza pescuitului ilegal pentru caviar, acesti pesti sunt pe cale de disparitie.

Indiguirea luncii inundabile a Dunarii a determinat reducerea drastica a capacitatii de stocare a apei la inundatii. Din acest motiv, la viiturile din ce in ce mai mari si mai dese, o mare cantitate de apa nu se mai revarsa in lunca fluviului, ducand la inundatii catastrofale in zonele locuite.

Lucrarile de extractie a pietrisului si nisipului aduc modificari locale si regionale morfologiei fluviului. In plus, o serie de specii de pesti si insecte sunt dependente de nisipul fin pentru a-si depune ouale sau larvele. Din cauza dragarii intense a albiei, fluviul se adanceste si determina scaderea nivelului apei subterane din lunca, fapt ce duce la uscarea padurilor de lunca, dar si la cresterea costurilor cu irigarea terenurilor arabile in perioadele secetoase.

Vegetatia de pe malurile raurilor, casa pentru o multime de specii, a fost puternic afectata, padurile de lunca au fost taiate masiv pentru a face loc padurilor de productie si culturilor agricole. Fara aceste paduri, sute de specii cum ar fi nenumarate pasari, amfibieni, fluturi si specii acvatice vor disparea.

Cozmin Zaharia

Green-Report.ro

Mark Zuckerberg anunță o schimbare majoră în aplicațiile WhatsApp, Facebook și Instagram

Mark Zuckerberg, fondatorul Facebook, a anunțat recent o actualizare majoră în toate platformele sociale ale companiei Meta, inclusiv WhatsApp, Facebook, Instagram și Facebook Messenger....

Dotare obligatorie pentru o categorie de operatori economici. Riscă amenzi de până la 10.000 de lei sau suspendarea activității în caz contrar

Operatorii economici care nu vor respecta obligaţia de a asigura dotarea automatelor comerciale cu aparate de marcat electronice fiscale (AMEF), în vederea transmiterii datelor fiscale către...