Metroul bucureștean, ruda săracă a marilor rețele europene. Comparația imposibilă cu transportul subteran din Occident

După pandemie, Uniunea Europeană a pariat mai puternic ca oricând pe importanța transportului public pentru tranziția verde. Astfel, proiectele României de dezvoltare a metroului din Capitală și de construire a rețelei din Cluj-Napoca au căpătat o importanță suplimentară. În timp ce știrile recente arată propuneri de noi magistrale de metrou, Ziare.com prezintă o perspectivă mai largă asupra acestui mijloc de transport, pentru a vedea cum s-au dezvoltat pe termen lung rețelele de metrou din alte mari orașe europene.

Metrorex SA a anunțat marți, 4 iunie, semnarea contractului de finanțare pentru primele șase stații de pe magistrala M6. Este vorba despre un tronson de o lungime de sub 7 kilometri, care va pleca de la 1 Mai și va ajunge până la stația Tokyo, după Aeroportul Băneasa în sensul spre Aeroportul Otopeni. Rețeaua curentă are 77 de kilometri de cale dublă care fac legătura între cele 64 de stații, conform informațiilor publicate de compania de stat. Undeva la 400.000 de persoane pe zi călătoresc cu metroul.

Cum arată Bucureștiul în comparație cu Viena

Una dintre prioritățile de transport eficient și verde este integrarea transportului între mai multe mijloace, prin extinderea rețelelor de transport public și încurajarea șoferilor să își lase mașinile la intrarea în oraș. Alte state europene au aplicat deja măsuri similare. Viena este un municipiu citat adesea când vine vorba de integrarea eficientă a transportului public; la nivel feroviar, orașul leagă metroul (U-Bahn) de trenul metropolitan (S-Bahn) și de tramvai.

În 2023, Viena a depășit din nou două milioane de locuitori, conform statisticilor oficiale. Capitala austriacă înregistra în jur de 275.000 de navetiști, conform datelor din 2022. În fiecare zi, aproximativ 768.000 de persoane folosesc metroul – o rețea de 83 de kilometri cu 109 stații. Prin comparație, Bucureștiul are circa 700.000 de navetiști, în 2022, ducând populația orașului la aproape 2,9 milioane în timpul săptămânii.

Integrări cu trenuri urbane și metrouri fără conductori

În 1983, când metroul de la București era în primii ani de funcționare, orașul francez Lille lansa prima linie de metrou fără conductor, trenurile oprind în 12 stații. Sistemele automate au cea mai mare popularitate în Franța și Italia, care înainte de pandemie se puteau lăuda cu nouă dintre cele 13 sisteme automate de metrou din Uniunea Europeană, conform RailTech, o publicație de profil.

Alte orașe ale Franței care au implementat măcar pe o linie sistemul sunt Paris, Lyon, Toulouse și Rennes. Pe lângă Franța și Italia, țările UE care folosesc trenuri fără conductor sunt Danemarca, în Copenhaga, Germania, în Nuremberg, Spania, în Barcelona și Ungaria, pentru o linie a metroului din Budapesta, conform sursei citate.

Cazul Copenhaga este unul special, pentru că are una dintre cele mai noi rețele de metrou. Deschisă în 2002, rețeaua are acum 39 de stații și deservește în jur de 300.000 de călători pe zi. Trenurile automate merg 24 de ore pe zi – cu diferențe în timpul de așteptare, în funcție de interval. Metroul contribuie la satisfacția localnicilor, iar acest lucru se vede în sondaje: 93% dintre locuitori spun că le este ușor să călătorească în oraș, ceea ce a dus Copenhaga pe locul patru într-un top al celor mai bune orașe, din punct de vedere al transportului public.

La fel ca și în cazul Vienei, o trăsătură definitorie a metroului din Copenhaga este faptul că se leagă ușor de stațiile de autobuz, centre pentru biciclete și liniile de tren metropolitan, scrie CNN.

Mari rețele de metrou de pe continent

Unul dintre cele mai faimoase sisteme de transport din lume, metroul londonez este primul la nivelul globului care a operat în subteran, începând cu finalul secolului XIX. În prezent, rețeaua are 11 magistrale, care se întind pe mai mult de 400 de kilometri de cale ferată și ating 272 de stații. Mai mult de jumătate din infrastructura sa este supraterană, iar metroul deservește inclusiv comitatele din împrejurimi.

Rețeaua din capitala Marii Britanii este cea mai mare la vest de Rusia și transportă chiar și patru milioane de oameni pe zi, scria BBC în noiembrie anul trecut. Trenurile nu circulă non-stop în zilele lucrătoare, dar există un serviciu de noapte pentru serile de vineri și sâmbătă pe cinci linii, conform anunțului oficial.

Rețeaua Moscovei este una dintre cele mai extinse din lume, iar, înainte ca Rusia să invadeze Ucraina în februarie 2022, stațiile metroului moscovit erau atracții turistice în sine. Printre altele, despre stațiile de metrou ca opere de artă a scris chiar și New York Times. Moscova este una dintre capitalele în care rețeaua de transport cu metroul a crescut constant în secolul XXI, iar datele Asociației Internaționale pentru Transport Public (UIPT) spun că în prezent are o rețea de aproape 470 de kilometri de cale ferată, care ajunge la 272 de stații. În prezent, 6,6 milioane de oameni iau metroul într-o zi obișnuită de lucru, dar acum mai bine de un deceniu cifra părea să ajungă la peste nouă milioane de călători zilnic.

Parisul are în lucru o dezvoltare masivă a sistemului său de metrou. Cu 214 kilometri de cale ferată și 303 stații, rețeaua este deja una dintre cele mai mari din Europa, dar și printre cele mai aglomerate – în jur de șapte milioane de oameni călătoresc zilnic cu metroul. Când construcțiile au început în 2016, Grand Paris Express fusese descris drept „cel mai mare proiect de transport din Europa”. Într-un articol de prezentare a proiectului publicat la finalul anului trecut, CNN scria că proiectul va adăuga 200 de kilometri de cale ferată, patru linii automatizate și 68 de stații.

Autoritățile franceze țintesc nu doar la a reduce durata unei călătorii de la aeroporturi înspre oraș, dar și spre a conecta zonele adiacente capitalei. Proiectul a fost anunțat acum aproape cincisprezece ani, pe vremea fostului președinte Nicolas Sarkozy, și a fost marcat de întârzieri. Deocamdată, pare că Jocurile Olimpice din această vară vor găsi terminată doar extensia liniei 14, care va ajunge până la Aeroportul Orly, conform sursei citate. Pentru celelalte magistrale, oficialii au anunțat întârzieri, urmând să înceapă să se deschidă treptat pentru călători la finalul anului 2025.

O nouă magistrală de metrou în București. Ministerul Transporturilor și-a dat acordul. În cât timp va fi gata proiectul de peste 3 miliarde de euro

Ministerul transporturilor a avizat miercuri, 12 februarie, indicatorii tehnico-economici pentru extinderea magistralei de metrou M4. Astfel, bucureștenii vor avea 13 stații de metrou noi pe...

Ce impact vor avea tarifele americane asupra inflației în zona euro. Principalul dușman al economiilor europene

Un oficial BCE crede că tarifele americane vor avea un impact limitat asupra inflației în zona euro Majorarea tarifelor vamale americane la exporturile europene este posibil să aibă un...