Cât este de pregătită România să primească un val de refugiați din Ucraina. Cristian Diaconescu: ”La noi ar fi un moment cu consecințe imprevizibile, extrem de serioase”

Criza din Ucraina ar putea aduce în România un număr considerabil de refugiați, iar autoritățile spun că sunt pregătite din punct de vedere logistic să-i primească.

Ministrul de Interne, Lucian Bode, declara, zilele trecute că a fost întocmit un plan de acţiune privind managementul unui aflux masiv de refugiaţi pe teritoriul României. Dar că există o reglementare clasificată care spune exact ce structuri intervin și la ce nivel se ia decizia.

Cristian Diaconescu: ”România nu a fost confruntată cu un val masiv de refugiați într-un termen foarte scurt niciodată”

Fostul ministru de Externe, Cristian Diaconescu, spune că ar trebui ca autoritățile din România să învețe din experiența altor state în gestionarea unor astfel de valuri de migranți. Diplomatul a mai arătat

”În condițiile unui val de refugiați dinspre Est spre România se mai adaugă și faptul că, având în vedere vecinătatea României cu Ucraina, marea majoritate a acestor refugiați sunt etnici români. Vreau să spun de la bun început că nu poate exista niciun fel de disociere etnică în ceea ce privește primirea acestor refugiați.

În funcție de evoluția crizei, iar aici autoritățile de la București știu mai bine, este absolut necesar să existe toate pregătirile în așa fel încât România să ofere posibilitatea și să aibă capacitatea ca cel puțin pe termen scurt să aibă grijă și să-i apere pe acești oameni.

România nu a fost confruntată cu un val masiv de refugiați într-un termen foarte scurt niciodată. Din acest punct de vedere este nevoie să învețe din experiența altor state, mai ales a Italiei și a Greciei.

În al doilea rând este nevoie a se lua măsuri din timp. Pentru că ceea ce înseamnă condiții logistice și modul în care se pune în discuție întreținerea acestor oameni în mod evident poate fi și un efort sprijinit European și Euro-Atlantic dar greutatea maximă cade pe autoritățile de la București.

Din această perspectivă și Germania a avut o problemă, inclusiv politică. Iar acolo exista și experiență. Mulți dintre cei care veneau spre Bavaria, de exemplu, aveau familii deja stabilite în Germania.

La noi ar fi un moment cu consecințe imprevizibile, extrem de serioase.

Ceea ce pot să vă spun, în mod categoric, indiferent de cum gândesc sau acționează autoritățile de la București, în condiții de amenințare de natură militară, când viața oamenilor este pusă în pericol nu poate exista niciun argument material, logistic ca să împiedice un stat civilizat să-i primească pe cei ce are încearcă să scape cu viață”, a explicat fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu pentru Ziare.com.

Experiența din 2015: ”Covârșitoarea lor majoritate a ajuns în Germania, în acel moment”

Având în vedere experiența din 2015-2016, când pe coridorul Balcanic au venit sute de mii de cetățeni care se refugiau din Orientul Mijlociu, premisele sunt destul de complicate pentru că în acest moment, mai ales statele din Spațiul Schengen nu s-au dovedit extrem de cooperante în a-și asuma o obligație comună conform Convenției de la Dublin, conform normelor interne, conform regulilor și principiilor Uniunii Europene în așa fel încât și procesarea dar și acceptarea într-o eventualitate pe termen scurt și mediu a acestor refugiați să poată fi partajată între statele membre.

Practic, covârșitoarea lor majoritate a ajuns în Germania, în acel moment.

Deci realitatea ne spune că în fața unui aflux foarte mare de oameni care trebuie să beneficieze de sprijinul necesar moral dar și legal, pentru că solicitanții de azil sau cei care se refugiază din zone unde din cauza unei situații de criză viața le este pusă în

pericol au dreptul să ceară azil politic iar statul, conform regulilor și procedurilor stabilite în convențiile internaționale să verifice dacă, într-adevăr, întoarcerea în țara respectivă le-ar pune viața în pericol.

Deci și din punct de vedere al dreptului internațional, ca să nu mai spun, din punct de vedere moral este absolut necesar să se îndeplinească aceste proceduri.

Ministrul de Interne: ”Ne gândim la zonele pe unde ar putea intra refugiații”

În cazul în care ne-am confruntat cu un val mare de refugiați, aceștia ar putea fi cazați în taberele pentru sinistrați sau în hoteluri și pensiuni, potrivit ministrului de Interne Lucian Bode.

Demnitarul a vorbit zilele trecute despre un plan de acțiune privind managementul unui aflux masiv de refugiați.

”Planul de acţiune cuprinde scenariile de lucru. Ne gândim la zonele pe unde ar putea intra refugiaţi în România, la punctele de frontieră pe unde ar putea intra în România acest aflux necontrolat de refugiaţi.

Apoi ne gândim la modul în care vor fi asistaţi cetăţenii altor state. În al treilea rând, concepţia de cazare temporară. Aceste tabere de cazare temporară sunt deja pregătite pentru a fi operaţionalizate.

Am identificat împreună cu structurile locale zonele şi locurile unde ar putea fi amplasate, pentru ca ele să aibă acces la energia electrică sau să putem monta generatoare, să putem asigura asistenţă medicală în aceste tabere.

De asemenea, am inventariat la nivelul tuturor judeţelor de graniţă posibilităţile de cazare în clădiri, şi mă refer aici la săli de sport, la cămine, pensiuni, hoteluri. Am inventariat capacitatea pe zona de frontieră şi în cadrul cazărilor temporare, personalul MAI, în special de la IGI, va acorda asistenţă juridică, va întocmi documente şi va identifica statutul fiecărei persoane”, a declarat Bode.

Gradul de ocupare al centrelor de azil este de 50%

În eventualitatea unui aflux de persoane strămutate din Ucraina, la nivelul MAI au fost elaborate documente programatice în care au fost stabilite măsuri integrate de lucru privind amplasarea unor tabere temporare, punerea în aplicare a modului de asigurare a asistenței cetățenilor din punct de vedere al hranei, asistenței medicale etc, a transmis Inspectoratul pentru Imigrări pentru Ziare.com.

”Cu caracter permanent, Inspectoratul General pentru Imigrări (I.G.I.) are în subordine şase Centre Regionale de Proceduri şi Cazare a Solicitanţilor de Azil la Timișoara, Șomcuta Mare – jud. Maramureș, Rădăuți – județul Suceava, Galați, Giurgiu și București, spații destinate cazării persoanelor care au solicitat o formă de protecție în România, la cererea acestora, până la încetarea dreptului de a rămâne pe teritoriul României, în situația în care nu dispun de mijloacele materiale necesare pentru întreținere.

Centrele au o capacitate de cazare care poate fi suplimentată până la 1.362 de locuri, iar la nevoie, spațiul de cazare poate fi extins cu încă 166 de locuri.

La această dată gradul de ocupare este de aproximativ 50%.

Referitor la datele statistice, în evidențele instituției, la data de 31.01.2022 erau înregistrați 2.437 de cetățeni ucraineni, posesori de permise de ședere în diverse scopuri, respectiv pentru angajare în muncă, studii, membri de familie, ședere permanentă etc”, a mai arătat IGI.

De asemenea, la nivel IGSU sunt 39 de tabere destinate cazării persoanelor sinistrate în urma producerii unor dezastre cum ar fi cutremure, incendii, inundații, alunecări de teren, etc. Capacitatea acestora este de 201 persoane pe tabără.

Se pare că o astfel de tabără poate fi montată în aproximativ 12 ore.

Final în scandalul din PMP, după 2 ani. Cine rămâne la conducerea partidului

Partidul Mişcarea Populară (PMP) a anunţat că, în cursul zilei de miercuri, Curtea de Apel Bucureşti a respins recursurile formulate de Cristian Diaconescu şi, prin urmare, ”a fost validat...

PNL ar putea avea propriul candidat în cursa pentru Primăria Capitalei. Cum s-a ajuns la această concluzie

Eventualitatea retragerii lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Bucureşti ar complica lucrurile pentru cei din Alianța PSD-PNL. Nicolae Ciucă, preşedintele PNL, a afirmat, joi...