Românii continuă să plece din țară în număr mare, dezamăgiți de condițiile de trai. În Bulgaria, fenomenul e invers: tot mai multe persoane se întorc acasă STUDIU

Migrația continuă să influențeze demografia și scena politică a Europei de Est, având un impact semnificativ asupra forței de muncă calificate și a comportamentului electoral, conform celor mai recente cercetări și studii.

Dacă România se confruntă cu un exod masiv al tinerilor, Bulgaria înregistrează un fenomen invers pentru prima dată în decenii: mai mulți bulgari se întorc acasă decât cei care emigrează.

Cercetătoarea Sorina Soare subliniază pentru HotNews.ro că diaspora românească joacă un rol esențial în alegeri, iar partidele politice românești încearcă să o mobilizeze activ, inclusiv prin construirea de structuri politice în afacerea externă.

De ce părăsesc românii țara

Fenomenul migrației este puternic influențat de factori economici, iar românii continuă să emigreze într-un număr mare, atrași de salariile mai mari și oportunitățile mai bune de angajare din Occident.

Studiile din 2023 relevă că tinerii români sunt în mod deosebit motivați să plece din țară din cauza salariilor scăzute, corupției și lipsei de încredere în sistemele publice. Peste 50% dintre tinerii români au spus că ar pleca din România pentru cel puțin șase luni, din motive economice și de dezvoltare personală.

Impactul asupra politicii interne

Migrația românilor a avut un impact semnificativ asupra politicii interne, mai ales în ceea ce privește voturile exprimate în alegeri.

Potrivit Sorinei Soare, inițial, diaspora era percepută mai mult ca un actor economic și cultural, dar începând cu 2008 a devenit un factor electoral important, contribuind decisiv la alegerile din 2009 și la ascensiunea unor partide ca USR și AUR. Cu toate acestea, Soare subliniază că mobilizarea diasporei depinde nu doar de proceduri administrative, ci și de calitatea politicii din România, iar relația cu comunitățile din străinătate rămâne ambiguă, adesea marcată de dezamăgire față de clasa politică.

„Dacă în perioada anilor ’90 și începutul anilor 2000 comunitatea românilor din străinătate era activă mai ales la nivel economic, cultural și social, nu era încă un actor electoral major; abia după 2008 aceasta a devenit un bazin electoral important.

În paralel trebuie notat că statul român investește din ce în ce mai mult în așa-zisele politici diasporice. Totuși, este important să separăm politicile pentru comunitățile de coetnici din jurul României de cele destinate cetățenilor nerezidenți, în mare parte migranți. Aceste comunități sunt extrem de eterogene: unele s-au format în urma unor valuri de migrație de lungă durată în timpul comunismului, altele în anii 1990, diferite de cele din anii 2000 sau de cele mai recente. Ele diferă ca durată, destinații privilegiate sau traiectorie de integrare. Această complexitate explică și de ce nu există un comportament electoral unitar. Știm însă că aceste comunități au fost decisive în anumite alegeri, cum a fost cazul alegerilor prezidențiale din 2009, când voturile românilor din străinătate au contribuit la victoria lui Traian Băsescu în turul al doilea de scrutin”, spune aceasta.

Bulgaria: Un fenomen invers

În contrast, Bulgaria a înregistrat în 2023 o revenire semnificativă a cetățenilor care se întorc acasă, fenomen ce nu mai fusese observat de decenii. Aproape 42.000 de bulgari s-au întors în țară, pe fondul îmbunătățirii condițiilor de trai și al stagnării economiei în Europa de Vest.

Conform demografului Georgi Burdarov, numărul celor care se întorc este mai mare decât cel al emigranților, iar această tendință ar putea continua în anii următori. Totuși, Bulgaria se confruntă cu o criză demografică severă, cu o populație care a scăzut de la 9 milioane în anii ’80 la 6,4 milioane în prezent. Pentru a face față acestei crize, experții sugerează atragerea tinerelor talente din diaspora și a străinilor cu calificări înalte.

Migrarea joacă un rol esențial și în Republica Cehă, unde afluxul de refugiați ucraineni a adus noi provocări pentru integrarea socială și pe piața muncii. Cehia găzduiește acum o mare parte din populația ucraineană, iar partidele politice de dreapta au intensificat discuțiile anti-imigrație, în special vizând ucrainenii.

În ceea ce privește migrarea cehilor, mulți au părăsit țara pentru a lucra în Germania și Marea Britanie, ceea ce a dus la un fenomen de „brain drain”. Totuși, pentru al patrulea an consecutiv, Lituania înregistrează o migrație pozitivă, cu un număr mai mare de imigranți decât emigranți, ceea ce reflectă îmbunătățirea condițiilor economice din țară și politicile guvernamentale favorabile.

Avertismentul unui economist: ”România este o destinație nefrecventabilă de turiștii străini”. Bulgaria atrage de 6 ori mai mulți

În 2024, România a atras 2,1 milioane de turiști străini, în timp ce în Bulgaria au ajuns 13 milioane. Acesta ar fi doar unul dintre semnalele de alarmă că turismul românesc nu este un...

Cele mai avantajoase destinații de vacanță pentru 2025. Pe primul loc, o țară europeană vecină României, cu prețuri „incredibile” și plaje superbe „care amintesc de Croația”

Un nou studiu a identificat cele mai accesibile destinații de vacanță pentru 2025, analizând costurile pentru mese și băuturi. Potrivit unui raport realizat de Mintel și eurochange, o...