Deputatul AUR Mihai Lasca, acuzat că era cărăuș de migranți la granița cu Ungaria. Interlopul îi numea „oi” sau „mielușei”

Recidivistul-deputat AUR Mihai Lasca este acuzat de DIICOT că ar fi făcut parte dintr-un grup infracțional organizat care se ocupa cu falsificarea de carduri când membrii operau în străinătate, dar și cu trecerea frauduloasă a frontierei în Ungaria a unor persoane de origine asiatică sau africană atunci când inculpații erau în România. Mihai Lască a „picat pe interceptări” în timp ce îi numea pe migranți „oi” sau „mielușei”.

Detaliul a ieșit la iveală când magistratul-asistent de la Înalta Curte a citit, marți, 10 mai, rechizitoriul procurorilor DIICOT cu privire la infracțiunile reținute în sarcina lui Mihai Lasca. El este judecat de unul singur la ICCJ, deoarece este deputat, iar cauza a fost disjunsă pentru restul grupării.

Așa a reieșit că Mihai Lasca a fost trimis în judecată în 2016 de DIICOT Oradea alături de alți 13 inculpați, pentru constituire de grup infracțional organizat și alte 5 infracțiuni din sfera falsificării de instrumente de plată electronice.

Din comunicatul DIICOT am putea înțelege că și Mihai Lasca s-a implicat în compexa activitate de skimming a grupării care acționa peste hotare.

Skimming-ul presupune un anumit nivel de cunoștințe tehnice în așa fel încât să le permită membrilor să construiască dispozitive similare cu cele ale ATM-urilor, să le amplaseze pe bancomate în așa fel încât să nu atragă atenția nimănui, apoi să fure datele bancare ale clienților și să le „cloneze” pe carduri noi.

Dar nu, nu acesta era rolul lui Mihai Lasca în cadrul grupării, ci acela de cărăuș de migranți.

„În esență, rechizitoriul reține că Lasca Mihai, în perioada august-septembrie 2012, în vederea obținerii de câștiguri materiale, alături de alți doi inculpați din grupul infracțional organizat, s-a implicat în identificarea unor persoane de origine africană sau asiatică pentru a le trece fraudulos granița în Ungaria, către Occident”, a declarat masgistratul-asistent de la ICCJ când a trecut în revistă acuzațiile ce-l privesc pe Mihai Lasca.

Avocatul a adus un plus de detalii în pledoaria lui, atunci când a propus audierea mai multor martori în proces.

„Vrem să dovedim neimplicarea din punct de vedere penal a lui Lasca Mihai în trecerea frauduloasă a frontierei a unor grupuri de migranți de origine africană sau asiatică și vrem să vedem dacă martorii confirmă în fața dumneavoastră dacă au purtat sau nu discuții în acest sens cu acesta. Discuțiile despre despre oi sau mielușei au fost interpretate de procuror ca fiind despre studenți de origine asiatică”, a declarat avocatul lui Mihai Lasca.

Cum se apără Mihai Lasca și când va vorbi în fața instanței

La rândul lui, Mihai Lasca a declarat: „Mă consider și sunt total nevinovat și foarte curând vom dovedi acest lucru”.

Întrebat dacă vrea să dea declarații în fața instanței cu privire al acuzațiile care i se aduc, Lasca a spus că dorește să vorbească doar după ce vor fi audiați toți martorii din dosar.

Instanța de judecată a admis proba cu testimonială, așa că la termenele următoare vor fi chemați la Înalta Curte martori care vor fi întrebați la ce se referea Mihai Lasca atunci când vorbea despre „mielușei” și „oi”. În dosarul lui Lasca va fi adus pentru audieri și Ioan Gheorghe Bejușcă, despre care procurorii rețin că era liderul grupării.

Lasca apare ca recidivist în actele dosarului, deoarece are o condamnare mai veche. Tribunalul Bihor îl descrie pe Mihai Lasca drept „cetăţean român, (...) cu studii superioare, stagiul militar nesatisfăcut, necăsătorit, 2 copii minori, domiciliat în (...), recidivist, (trimis în judecată - n.r.) pentru comiterea infracţiunilor prev. şi ped. de: constituire a unui grup infracţional organizat (...)în modalitatea iniţierii şi constituirii”.

Ce scriau procurorii DIICOT despre Lasca în 2016

Trimiterea în judecată a lui Ioan Mihai Lasca a fost consemnată de DIICOT printr-un comunicat din februarie 2016, care n-a a avut un prea mare ecou în presă, dar a rămas pe site instituției.

La data de 01.02.2016 procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Oradea au dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor:

• Bejuşcă Ioan-Gheorghe,
• Sîrbu Constantin-Eduard,
• Ojog Alin-Dumitru,
• Fota Sebastian-Eugen,
• Belean Adrian,
• Gabor Andrei,
• Brisc Viorel-Ciprian,
• Koteles Robert-Janos,
• Gafencu Lucian-Constantin,
• Kosorinsky Roman,
• Sasu Sorin,
• Lasca Mihai-Ioan,
• Leho Valentin-Cosmin
• Zlibuţ Gheorghe-Cosmin.

Acuzațiile ce li s-au adus în urma cercetării penale instrumentate de DIICOT-Oradea sunt de săvârşirea infracţiunilor de:

• constituire a unui grup infracţional organizat,
• falsificarea de instrumente de plată electronică,
• deținere de instrumente în vederea falsificării de valori,
• punerea în circulație de valori falsificate,
• acces ilegal la un sistem informatic și
• efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos prin transmiterea neautorizată de date de identificare.

„Prin actul de sesizare s-a reţinut că începând cu anul 2012, membrii grupului infracţional au desfăşurat atât în România cât şi în state ale Uniunii Europene, respectiv Cehia, Olanda şi Germania, activităţi de skimming (montarea aparaturii artizanale de copiere a datelor de identitate a card-urilor folosite la ATM-uri de clienţii diferitelor bănci din ţările mai sus menţionate) precum şi activităţi de retrageri de numerar sau achiziţionări de bunuri de la societăţi comerciale prin folosirea de card-uri contrafăcute”, rețin procurorii DIICOT.

Cum era organizată gruparea de skimmeri și ce metode foloseau aceștia

În urma cercetărilor efectuate în cauză s-au stabilit trei paliere de organizare, respectiv:

• Primul palier a avut ca sarcină deţinerea şi montarea aparaturii de tip skimming pe ATM-uri din străinătate în vederea capturării informaţiilor de identificare a card-urilor aparţinând clienţilor care efectuează operaţiuni de retragere de numerar şi pe care le-au transmis, de regulă prin e-mail, altor persoane în vederea falsificării card-urilor;
• Al doilea palier a avut ca sarcină falsificarea card-urilor bancare în România şi transmiterea lor altor persoane pentru efectuarea de operaţiuni bancare frauduloase;
• Al treilea palier a avut ca sarcină efectuarea fie în mod nemijlocit, fie prin persoane interpuse - săgeţi, de operaţiuni ilicite de retrageri de numerar sau achiziţionări de bunuri din străinătate cu card-uri falsificate.

„Activitatea infracţională s-a desfăşurat numai în scopuri oneroase, fie prin împărţirea sumelor retrase în mod fraudulos sau a bunurilor dobândite de la comercianţi, fie prin plata fiecărei activităţi infracţionale desfăşurate pe palierele amintite. Dosarul a fost înaintat spre competentă soluţionare Tribunalului Bihor”, mai arătau procurorii.

Zeci de percheziții la traficanți de migranți, în mai multe județe. Calvarul prin care au trecut victimele

21 de percheziţii au efectuat miercuri, 24 aprilie, procurorii DIICOT şi poliţişti din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Braşov, într-un dosar privind săvârşirea...

Ce n-a văzut CTP în 34 de ani de alegeri libere: ”Doar Ceaușescu îl poate egala pe Ciociu. Ca pe o turmă de mancurți...”

Retragerea lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Capitalei a fost comentată acid de jurnalistul Cristian Tudor Popescu, care i-a criticat dur pe președinții PSD și PNL, Marcel...