In timp ce unii nu inteleg si nu vad unde este politizarea in mutarea Institutului Cultural Roman de la presedintie, din subordonarea unui singur om, la Parlament, unde va raspunde in fata senatorilor, mai multi artisti si intelectuali au hotarat sa iasa in strada cu papioane la gat in semn de solidaritate fata de H.R. Patapievici.
Daca ne luam dupa declaratiile purtatorilor de papioane, protestul nu a fost indreptat impotriva mutarii ICR de la Cotroceni la Senat, ci a fost un mars tacut de sustinere pentru omul care il conduce.
Un lucru apreciabil, cu atat mai mult cu cat inteleghentia romaneasca e consecventa in egoismul si spiritul de haita exclusivista care o caracterizeaza. Niciunul dintre acei protestatari lezati de Ordonanta de Urgenta a lui Ponta - care trebuie subliniat de fiecare data apasat ce mare prostie a fost! - nu a gasit totusi vreun motiv sa se solidarizeze cu profesorii, de exemplu, cand lefurile le-au fost taiate sau cand acelasi "patron" al ICR spunea ca scoala romaneasca scoate tampiti. Nu s-au solidarizat nici cu pensionarii, nici cu vreo alta categorie sociala, victime ale masurilor de austeritate impuse prin acelasi fel de "ordonante de urgenta" si asumari de raspundere in Parlament.
Toate aceste papioane au fost probabil prea ocupate de propriile proiecte pe bani publici si nu au mai avut timp sau ochi pentru durerea provocata de guvernarea de dreapta, fata de care au o sensibilitate atat de profunda. Acelasi fel de simpatie este impartasit si de fostul premier Mihai Razvan Ungureanu, omul care le transmitea taranilor inghititi asta iarna de troienele de zapada ca stau in case, la caldura, in timp ce militarii le curata drumurile. Acest predicator al "nu putem plati lenea la nesfarsit" s-a dovedit insa un foarte empatic spirit fata de problema unui singur om - Horia Roman Patapievici. La problemele acestuia a gasit resurse interioare sa vibreze.
Si ce si-a spus? Nu strica nicicand sa mai lipesc doua trei voturi de viitoare mea corabie peticita. Si iute a dat fuga la multimea din fata ICR, unde s-a afundat intre celelalte papioane suparate pe noua ordine politica. Doar ca MRU a uitat sa isi lase acasa garda de corpt de la SPP si a descins printre fetele docile ale artistilor cu baiatul pazitor dupa el. Care o mai fi si calitatea in care fostul premier umbla insotit de o garda de corp, probabil nu stiu inca nici serviciile secrete. Cert este insa ca asa pazit si flancat cum a ajuns MRU la protestul papioanelor a avut parte de o surpriza cat casa de mare.
Soc si groaza! Ungureanul nu este primit cu paine si sare, ci organizatorul "Miscarii papioanelor" il ia la rost pe MRU - ca de ce a venit, ca miscarea nu a fost organizata pentru politicieni si, in general, ar face mai bine sa isi vada de ungurenii sai. Daca nu s-ar fi transmis in direct la televizor scena, pe Realitatea, si nu as fi vazut-o cu ochii mei, nici nu as fi crezut ca e reala. Daca ar fi fost doar sa citesc, as fi banuit mereu ca trebuie sa fie o manipulare pe undeva. Nu. Simplu si elegant, omul il poftea acasa pe marele declansator al emulatiei nationale.
Ce credeti ca a facut insa MRU? Nimic. A pasit doi metri mai la dreapta, a ramas in cadru cu un zambet de gheata si s-a facut ca ploua. Pur si simplu s-a facut ca omul respectiv nu exista si l-a exclus din universul sau mesianic. Saracul organizator a intrat apoi in direct la televizor si si-a mai spus o data oful. Fostul premier a continuat insa sa zambeasca, sa stranga maini si sa dea interviuri.
Nimic nu sta in calea unei iesiri propagandistice. Nimic nu poate bate regia indivizilor care asteptau sa cada obiectivul camerei pe ei, pentru ca sa intinda mana cu o carte de vizita catre MRU. In semn de mare cautare si urias succes la papioane. I-a desconsiderat pe protestatarii de la Universitate din februarie, dar s-a gandit sa adune voturi pe spinarea ICR. La asa tactica, nu m-ar mira ca MRU sa ramana un simplu protestatar in papion, alungat de peste tot unde va incerca sa se lipeasca.